Dr. Cătălin Cîrstoveanu, despre efectele poluării asupra sănătății: Vedem din ce în ce mai mult cancere la nou-născuți, vedem boli care erau apanajul adulților

Dr. Cătălin Cîrstoveanu, despre efectele poluării asupra sănătății: Vedem din ce în ce mai mult cancere la nou-născuți, vedem boli care erau apanajul adulților
noiembrie 27 20:26 2020 Timp citire articol: 6 minut(e)

Efectele poluării asupra sănătății populației sunt studiate intens în ultimele decenii de cercetători din întreaga lume. Poluarea generată de plastic, mai ales, este tot mai mult asociată cu afecțiuni grave identificate atât la adulți, cât și la copii. Medicii și oficialii din România au vorbit, la emisiunea 360MEDICAL, difuzată la postul de televiziune B1 Tv, despre efectele nocive ale poluării asupra populației din țara noastră. 

“Trebuie spus  de la bun început că plasticul și produsele din material plastic nu există în formă naturală în mediul înconjurător. Plasticul este un produs al tehnologiilor umane dezvoltate cu scopul de a produce structuri componente sau subansamble, dar și de a îmbunătăți calitatea vieții la un cost cât mai mic”, a declarat dr. Vlad Negulescu, medic farmacologie și toxicologie clinică.

Extracția, prelucrarea și rafinarea, precum și utilizarea și degradarea plasticului și materialelor din plastic sunbt procese tehnologice care pot afecta sănătatea oamenilor, iar această tehnologie afecteazătot mediul înconjurător, spun experții.

Sănătatea oamenilor poate fi influențată în toate etapele de fabricare a materialelor din plastic. Astfel, extracția petrolului și a gazelor necesare pentru producerea plasticului duce la emiterea în apă sau aer a unor substanțe chimice cu efect toxic.

“Peste 170 dintre aceste substanțe utilizate în procesul de fracturare hidraulică pot cauza probleme de sănătate, cum ar fi cancerul și probleme ale sistemului imunitar. Și procesul de rafinare a combustibililor fosili în rășini de plastic are ca rezultat emiterea unor substanțe toxice care pot provoca mai multe probleme de sănătate. Cei mai afectați sunt muncitorii din această industrie și comunitățile de lângă rafinării, care sunt cele mai vulnerabile”, a precizat dr. Negulescu.

Potrivit specialiștilor, produsele finite din plastic pot dăuna sănătății consumatorilor fie prin microplasticele care se desprind din produs, fie prin substanțele chimice utilizate ca aditivi, ce pot provoca neoplazii și probleme de dezvoltare, precum și afecțiuni ale sistemului endocrin.

De asemenea, metodele de eliminare a deșeurilor de plastic, precum incinerarea și gazeificarea, emit gaze de ardere cu PH ridicat, substanțe organice și materiale toxice precum mercur, cadmiu și plumb în aer, sol și apă.

Plumbul și cadmiul sunt aditivi utilizați în procesul de fabricație a materialelor plastice. De asemenea, plumbul, cadmiul și cobaltul sunt substanțe folosite ca oxizi și în prelucrarea sticlei, ca aditiv pentru colorarea acesteia.

Pe măsură ce plasticul se descompune, se emit microparticule care pot fi inhalate sau înghițite de oameni, sporind riscul unor afecțiuni precum cancerul, bolile de inimă și diabetul. Substanțele chimice din plastic ajung cu ușurință în mediul înconjurător, pe măsură ce acesta le descompune, contaminând solul și apa și punând în pericol sănătatea oamenilor.

“Celebrul PET este un acronim pentru polietilenă tereftalată. Este un produs folosit în fabricarea sticlelor și putem spune că este cel mai răspândit tip de plastic. Orice produs fabricat din PET trebuie folosit o singură dată, nu se recomandă utilizarea de mai multe ori. În caz contrar, conținutul unui astfel de recipient poate fi purtător de metale grele sau de substanțe care modifică activitatea hormonală și sistemul endocrin din corpul uman”, a explicat dr. Negulescu.

Efectul poluării este vizibile pentru medici, mai ales pentru cei cu specialitatea pediatrie.

“Noi vedem cancere din ce în ce mai mult la nou-născuți, vedem afecțiuni inflamatorii grave. Vedem boli pe care niciodată nu le-am văzut la nou-născuți pentru că erau apanajul adulților. Vedem vasculite grave, vedem boli extrem de grave, pe care nu le putem explica”, a afirmat dr. Cătălin Cîrstoveanu, șef secție ATI la Spitalul „Marie Curie” din Capitală, în cadrul emisiunii.

“Nu putem să punem totul în seama plasticelor. (…) Biberoane de BPA. Le-au făcut din BPA, și ce face acest BPA, ca să înțelegeți? Se leagă de receptorii pe care celulele le au în organism și fie antagonizează hormonii estrogeni, fie îi stimulează. Este o nenorocire ce se întâmplă. Vedem la 12 ani, în anumite zone ale țării: pubertate precoce, reducerea numărului de spermatozoizi, adică alterarea funcțiilor reproductive, obezitate”, a completat medicul.

Medicii pediatri se confruntă cu o creștere alarmantă la copii a unor afecțiuni care, până acum câteva decenii, erau identificate doar la adulți.

“Din punctul meu de vedere, ca medic pediatru care am văzut copii timp de 30 de ani, în urmă cu 30 de ani nu vedeam nicio bronșiolită la copii în UPU. Astăzi, jumătate dintre sugarii care ajung acolo au bronșiolite. Nu putem să spunem 100% că vine din această cauză, dar poluarea aerului este foarte gravă la copil, și în special la copilul sub 5 ani de zile. Este o problemă urgentă de sănătate”, a menționat dr. Cătălin Cîrstoveanu.

MĂSURI DE REDUCERE A POLUĂRII

Pentru a reduce efectul poluării asupra sănătății populației, Executivul va emite o hotărâre de guvern până la 1 ianuarie 2021, pentru a reglementa implementarea unui sistem de garanție-returnare care funcționează deja în peste 10 state europene și care vizează colectarea și procesarea a circa 90% din deșeurile de ambalaje de băuturi puse pe piață.

Măsura ar avea un impact pozitiv asupra sănătății populației, mai multe studii indicând impactul nociv al multor deșeuri asupra acesteia.

“Eu cred că atunci când arzi cauciucuri, când arzi deșeuri din plastic, când arzi deșeuri industriale din vehicule scoase din uz din industria auto, prin incinerare se degajează în atmosferă mari cantități de fum care uneori se văd de la kilometri distanță. Astfel de fenomene pun într-un perico, real sănătatea populației. Este nevoie de o luptă puternică împotriva acestor fenomene”, a declarat Mircea Fechet, ministrul ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în cadrul emisiunii.

Potrivit proiectului, populația își va primi pe loc garanția, indiferent de sistemul în care le va returna. În cazul magazinelor de mici dimensiuni va fi impusă o cantitate limită de predare a ambalajelor, pentru a nu perturba activitatea acestor tipuri de magazine.

Magazinele ce vor organiza punctele de preluare a deșeurilor vor fi recompensate în cadrul acestui sistem cu un tarif de gestionare. Cantitățile de deșeuri returnate în magazine vor ajunge ulterior în centre regionale de sortare pentru ca, mai apoi, să ajungă la reciclatori.

Întreaga infrastructură de preluare a deșeurilor din magazine va fi organizată printr-un operator unic de sistem, la fel ca în statele în care sistemul funcționează deja. Acest operator va fi o entitate non-profit în care se vor găsi producători sau reprezentanți ai acestora, dar și retaileri.

“Sistemul funcționează în 10 state din Uniunea Europeană și aduce rate de captare de reciclabil de peste 90%. În România, astăzi, din nefericire, reciclabilul ajunge fie în groapa de gunoi, unde îl lăsăm moștenire copiilor noștri, fie, mai grav, ajunge să fie incinerat în zonele limitrofe marilor orașe și pune în pericol sănătatea noastră și a copiilor noștri”, a mai spus Mircea Fechet.

Hotărârea de guvern va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2021 și prevede ca întreaga infrastructură să fie finalizată în termen de un an de la data selectării operatorului național de sistem.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu