Dr. Daciana Toma: Pacienții pe care i-am avut în ultimii ani cu Clostridium difficile au avut infecțiile în urma autoadministrării de antibiotic, nu din spital

Dr. Daciana Toma: Pacienții pe care i-am avut în ultimii ani cu Clostridium difficile au avut infecțiile în urma autoadministrării de antibiotic, nu din spital
ianuarie 28 16:41 2021 Timp citire articol: 4 minut(e)

Subiectul infecțiilor nosocomiale este unul foarte mediatizat în România în ultimii ani, însă el ascunde un alt pericol, mai puțin cunoscut. Consumul excesiv de medicamenter este unul dintre factorii importanți care generează rezistență la medicamente, spun specialiștii. În ultimii ani, mulți pacienți s-au infectat cu Clostridium difficile, o bacterie rezistentă la tratament, în urma autoadministrării de antibiotic la domiciliu, a declarat dr. Daciana Toma, secretar al Societății Naționale de Medicina Familiei, în emisiunea 360MEDICAL difuzată duminică la B1 TV.

Bacteriile au rezistenţă la tratament când anumite antibiotice şi-au pierdut capacitatea de a le omorî sau de a le stopa creşterea. Unele bacterii sunt rezistente în mod natural la anumite antibiotice, însă altele dobândesc rezistență ca urmare a modificărilor genetice.

Această situație reprezintă un mare pericol pentru sănătate publică, pentru că limitează serios opțiunile de tratament în cazul unor infecții. În România, consumul neadecvat sau excesiv de antibiotice reprezintă o problemă veche, spun specialiștii.

“Sunt câțiva factori care contribuie la situația în care ne găsim. Pe de o parte, este vorba de educația populației. Din păcate, după atâția ani în care vorbim de rezistența la antibiotice, încă sunt pacienți care doresc să ia antibiotic ca primă opțiune în tratarea unei afecțiuni, indiferent dacă pentru aceasta are rost sau nu să iei antibiotic”, a explicat dr. Daciana Toma.

Pe de altă parte, există un acces la antibiotice chiar și fără prescripție medicală, în ciuda legislației. “Vă spun, ca medic de familie, că pacienții au în continuare acces, chiar dacă nu atât de ușor ca în urmă cu câțiva ani”, a menționat medicul.

Astfel de administrări incorecte, de multe ori din proprie inițiativă și nu la recomandarea medicului, pot stimula rezistența la antibiotice, cu efecte grave.

“Se vorbește foarte mult de infecții nosocomiale, de infecția cu Clostridium difficile. În ultimii doi ani, pacienții pe care i-am avut cu infecții cu Clostridium difficile au avut aceste infecții în urma autoadministrării de antibiotic, pentru că nu călcaseră într-un spital”, a precizat dr. Toma.

Potrivit specialiștilor, infecţiile cauzate de bacteriile rezistente pot necesita mai multă îngrijire sau antibiotice alternative mai scumpe, cu efecte secundare mai grave.

Una dintre cauzele apariției rezistenței la tratament este administrarea incorectă sau greșită de antibiotice. Spre exemplu, cele mai multe răceli şi gripe sunt provocate de virusuri, împotriva cărora antibioticele nu sunt eficace – ceea ce înseamnă o utilizare incorectă.

“Utilizare greșită înseamnă atunci când, deși avem nevoie de el, utilizăm un antibiotic într-un mod nu tocmai corect: fie nu se administrează o doză corespunzătoare greutății corporale, fie nu se iau dozele într-un interval stabilit – luăm doar o dată pe zi, în loc de două sau de trei ori, așa cum ar trebui”, a explicat dr. Nicolae Fotin, medic epidemiolog.

O altă problemă, apărută în perioada pandemiei de Covid-19, este utilizarea incorectă a antibioticelor în cazul infecției cu SARS-CoV-2.

“Tratamentul cu antibiotic în boala Covid-19 se face doar atunci când este documentată suprainfecția bacteriană. Altfel, nu doar că iei antibioticul degeaba, ci riști să complici situația pentru că, nu de puține ori, se poate genera apariția acelor bacterii rezistente la antibiotice și care provoacă foarte mari neplăceri”, a spus dr. Toma.

Când sunt expuse la antibiotice, bacteriile vulnerabile sunt omorâte, iar bacteriile rezistente pot continua să crească şi să se înmulţească. Aceste bacterii rezistente se pot răspândi şi cauza infecţii la alţi oameni cărora nu li s-au administrat antibiotice.

Specialiștii propun mai multe soluții pentru reducerea riscului de apariție a rezistenței la antibiotice. Astfel, este nevoie de educarea populației și de blocarea accesului la antibiotice în lipsa unei prescripții medicale. O altă măsură este realizarea de cursuri de educație continuă pentru profesioniștii din domeniul sănătății, în care aceștia să primească ultimele informații legate de rezistența la antibiotice.

Ultimele date europene arată că România se află pe locul 3 în UE după consumul de antibiotice pe cap de locuitor.

  Citește mai multe despre:
  Categorii:
scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu