Cancerele cutanate non-melanom par ceva mai "blânde" pentru publicul nespecialist, însă este o aparenţă înşelătoare, deoarece de cele mai multe ori aceste afecţiuni sunt neglijate şi diagnosticate tardiv, ceea ce creează mari probleme funcţionale şi estetice şi creşte riscul de deces, a declarat dr. Dan Corneliu Jinga, medic primar oncologie medicală la Clinica NeoLife Bucureşti, în cadrul emisiunii 360MEDICAL dedicate acestor afecţiuni, difuzată duminică la B1 TV.
“Categoric, nu există cancer mai puţin important. Totuşi, dacă ne raportăm la melanom, care este spaima ultimilor 10-20 de ani, cancerele cutanate non-melanom par ceva mai blânde, dar este înşelătoare această aparenţă, pentru că de cele mai multe ori sunt neglijate, sunt diagnosticate tardiv şi din acest motiv creează probleme funcţionale, estetice, cu distrugeri mari de ţesuturi înconjurătoare şi, uneori, în faze avansate, risc mare de de deces”, a afirmat dr. Jinga.
Specialiştii recomandă oricărei persoane care sesisează o modificare la nivelul pielii, chiar şi în zone care nu au fost expuse radiaţiilor solare, să se prezinte la un medic dermatolog.
"Orice modificare pe piele trebuie semnalată imediat medicilor dermatologi. Rolul lor în diagnosticul precoce al acestor afecţiuni este uriaş şi dermatologia în ultimii 20 de ani a făcut paşi serioşi în această direcţie. Tehnici importante, precum dermatoscopia, sunt accesibile astăzi în toate cabinetele de dermatologie şi în ţara noastră", a menţionat medicul.
De altfel, un diagnostic timpuriu creşte şansa de succes al tratamentului. “Formele avansate de boală atacă nu doar viaţa, ci şi calitatea acestei vieţi. Radioterapia, tratamentele sistemice nu sunt deloc uşor de suportat”, a explicat dr. Jinga.
Cancerele de piele reprezintă o ameninţare în creştere. Specialiştii spun că modificările climatice îşi fac tot mai mult simţită prezenţa, atât prin fenomene naturale extreme, cât şi prin creşterea temperaturilor în cadrul procesului de încălzire globală.
Micşorarea stratului de ozon din atmosferă permite radiaţiilor UV de toate tipurile să bombardeze Pământul, iar oamenii sunt tot mai afectaţi.
„Specia umană are, în general, capacitatea să se adapteze, cu o singură condiţie: ca viteza cu care se produc aceste schimbări climatice să nu fie atât de mare. În ultima sută de ani, volumul şi intensitatea radiaţiilor ultraviolete a crescut foarte mult, mai ales din cauza reducerii stratului de ozon”, a spus dr. Dan Corneliu Jinga.
Expunerea la radiaţii ultraviolete este cel mai important factor de risc extern ce poate genera cancer de piele.
Meseriile practicate în aer liber, cu expunere la niveluri ridicate ale radiaţiilor UV – cum ar fi agricultori, muncitori pe şantiere sau chiar sportivi -, prezintă un risc crescut pentru pentru această boală, iar calitatea vieţii este serios afectată.
“În ultima vreme asistăm la creşterea incidenţei acestor cancere, din cauza creşterii intensităţii radiaţiilor ultraviolete. Practic, putem spun că, în mod natural, omul nu este pregătit pentru aşa ceva, de unde şi importanţa conştientizării acestui pericol şi nevoia de a lua măsuri artificiale care să prevină apariţia acestor cancere, să permită diagnosticul lor precoce şi, în consecinţă, tratamentul eficient cu şansă de curabilitate”, a precizat medicul oncolog.
Anual sunt diagnosticate milioane de cazuri noi de cancere de piele non-melanom în lume. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a clasificat radiaţia ultravioletă solară ca substanţă cauzatoare de cancer.
Cele mai răspândite forme de cancer cutanat sunt cele bazocelulare (circa 75% din cazurile totale), urmate de carcinoamele spinocelulalre (cica 20%).
“Din păcate, în România nu există încă un registru funcţional care să particularizeze caracteristicile clinico-epidemiologice şi gravitatea acestor tipuri de cancer, deşi există câteva evidenţe izolate, monocentrice, în anumite centre care tratează astfel de pacienţi. Aceste date arată că pacienţii se prezintă destul de târziu cu aceste forme de neoplazii”, a explicat dr. Nicolae Fotin, medic epidemiolog, în cadrul aceleiaşi emisiuni.
Din fericire, noi tratamente apărute în ultimul deceniu sunt mai eficiente atât pentru melanom, cât şi pentru cancerele cutanate non-melanom. Un nou medicament pentru carcinomul spinocelular cutanat a fost autorizat recent în Uniunea Europeană şi ar putea fi introdus şi oe lista de medicamente compensate din România.
