Dr. Florin Chirculescu: Medicina se face cu medici, nu este o aplicație pe telefonul mobil

Dr. Florin Chirculescu: Medicina se face cu medici, nu este o aplicație pe telefonul mobil
iulie 27 08:00 2020 Timp citire articol: 4 minut(e)

Deficitul de medici din România devine foarte vizibil și incomod acum când sistemul sanitar se confruntă cu pandemia de Covid-19. Peste 25.000 de medici au plecat din ţară în ultimii zece ani. În 2017, aveam mai puțin de trei medici şi şapte asistenţi medicali la mia de locuitori, mult sub media europeană. Iar acum această penurie se simte pe pielea pacienților, dar și pe pielea medicilor. Lipsesc medici din specialități medicale importante precum Anestezie și terapia intensivă, Medicină de urgență, Medicina de familie, Boli infecțioase, Epidemiologie care acum joacă un rol esențial în gestionarea crizei provocate de noul coronavirus. Medicii români atrag atenția că nu sunt suficiente doar paturile din ATI și ventilatoarele pentru a face față numărului mare de cazuri de Covid-19.

Se știe câtâ nevoie este într-o asemenea criză de cadre medicale bine pregătite, odihnite, sănătoase. Însă la noi totul se cârpește. Medicii sunt puțini, epuizați de volumul de muncă, iar unii cad pradă infecției cu SARS-COV-2 din cauza focarelor din spitale.

,,E tragicomic să vezi câtă lume vorbește de numărul paturilor de ATI din România, chestia devenind de-a dreptul grețoasă când se trece la corecții inteligente: nu paturile de ATI contează, zic cei informați, ci numărul de ventilatoare. Treaba e că s-ar putea s-avem paturi de ATI și ventilatoare – în schimb, n-avem medici, fie că-s ATI-iști, infecționiști, urgentiști sau epidemiologi; cât despre manageri de sănătate, să nu vorbim. Vrem nu vrem, medicina se face cu medici, nu e o aplicație pe telefonul mobil, iar medicii, ce să vezi, sunt puțini. Azi plătim polița pentru trei decenii de politici de personal imbecile și să n-aud că „medicii n-au atras niciodată atenția asupra acestor probleme”, fiindcă-s mulți care o fac de cel puțin zece ani”, scrie dr. Florin Chirculescu, medic primar chirurgie toracică la Spitalul Universitar de Urgență București, pe pagina sa de facebook.

Dr. Laura Zarafin, medic  specialist ATI la Spitalul Clinic Colentina a precizat că ,,acolo unde avem ventilatoare nu avem personal . Soluția de moment măcar ar fi rezidenți de an 4 și 5 care să fie implicați, cu promisiunea că vor avea posturi . Oricum este nevoie de ATI-iști . Peste 60 de ani nu îi poți lăsa în zona roșie”, a specificat medicul.

De altfel, anestezista a atras atenția cu câteva zile în urmă că ,,1000 de medici ATI sunt prea puțini, 800 de asistente medicale prea puține, iar medicii rezidenți nu au răspundere juridică, Ordinul 1500 privind funcționarea secțiilor ATI prevede normativul minimal de personal, care probabil nu se întrunește decât în câteva spitale universitare. Resursa umană nu există pentru a face față unui val al îmbolnăvirilor.”

În opinia chirurgului bucureștean ,,la bursa MS/Universități, „medicul în viu” n-are curs bun – e mult sub comisioanele variilor device-uri, care, colac peste pupăză, se casează mai rapid decât un specialist, prilejuind, așadar, noi comenzi. Cu alte cuvinte, profitul conex cu un medic nu se compară cu cel adus de achiziția de aparatură sau cu o comandă în vrac la angroul Big Pharma. În cât timp scoți pe piață un anestezist, un urgentist, un infecționist, un epidemiolog? Îți ia niște ani, în timp ce o achiziție, centralizată sau nu, se consumă în câteva luni dacă ai conexiunile necesare. Prin urmare, să nu plângem DOAR după paturi și ventilatoare, să nu plângem după lipsa ventilației non-invazive (apropo, se ocupă cineva s-o achiziționeze? e mai ieftină…), ci să ne gândim că, a cere DOAR paturi și ventilatoare e totuna cu a face ʼjde mii de kilometri de autostradă pe care pot conduce numai o mie de șoferi. Normal că e nevoie de autostrăzi sanitare, dar la felul în care facem politici de personal, vom avea mii de kilometri de benzi goale, în timp ce pacienții vor aștepta pe banda de urgență niște mașini care n-o să ajungă nicicând”.

Medicii de familie au atras și ei atenția asupra faptului că sunt peste 400 de localități din România, care nu au deloc medici de familie. Numărul cabinetelor medicilor de familie a scăzut cu 1.457 în 2019 și a coborât după mulți ani sub pragul de 10.000.

,,Accesul cetățenilor români la servicii de asistență medicală primară, asigurate prin cabinetele de medicina familiei, trebuie să fie o prioritate pentru România”, a precizat Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu