Dr. Mihaela Bătăneanț, despre imunodeficiențe primare: Ca să ne tratăm pacienții corespunzător, trebuie să începem să colectăm plasmă

Dr. Mihaela Bătăneanț, despre imunodeficiențe primare: Ca să ne tratăm pacienții corespunzător, trebuie să începem să colectăm plasmă
februarie 20 09:00 2021 Timp citire articol: 7 minut(e)

Raportul „Plasmă pentru România”, lansat de Asociația Română a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare (ARPID), arată că țara noastră este pe ultimul loc din UE în privința consumului de produse derivate din sânge și plasmă umană colectate din surse locale.  Între timp, numărul celor care au nevoie de plasmă umană și de imunoglobulină este în continuă creștere în România, au atras atenția medicii și reprezentanții pacienților cu imunodeficiențe primare.

O analiză realizată de Observatorul Român de Sănătate (ORS) scoate la iveală că din cauza lipsei spațiilor de depozitate adecvate, centrele de transfuzii sunt nevoite să arunce anual între 20.000 și 60.000 de litri de plasmă. L-am întrebat pe Constantin Radu, de la Observatorul Român de Sănătate, pe ce date s-a bazat Raportul ORS când s-a referit la centrele de transfuzii aruncă plasmă, având în vedere că atunci când sunt întrebate aceste centre vorbesc doar de pierderi extrem de mici, de sub 2%.

,,În lipsa datelor despre sistemul de transfuzii din România am apelat la un studiu făcut de Comisia Națională de Prognoză în anul 2019, care a tras niște concluzii referitoare la sistemul de transfuzii din România și fiind un document oficial al Guvernului publicat în Monitorul Oficial am considerat că este suficient de obiectiv pentru a fi citat”, a explicat Constantin Radu în cadrul evenimentului de lansare a raportului „Plasmă pentru România”.

Florin Hozoc, CEO BPHD, a subliniat că directorul Institutului Național de Hematologie (INHT) din 2014  a declarat la acea vreme că se aruncă 60.000 de litri de plasmă anual din cauza lipsei de spațiu de depozitare, iar în 2019 secretarul de stat în Ministerul Sănătății declara că se aruncă 100.000 litri pe an. ,,Din punctul meu de vedere avem pe cineva care vrea să ascundă adevărul și avem foarte multe surse care ne spun adevărul”, a afirmat Florin Hozoc.

Dr. Mihaela Bătăneanț, medic la Spitalul pentru copii „Louis Țurcanu” Timișoara lucrează cu pacienți cu imunodeficiențe primare de peste 20 ani și spune că românii cu această afecțiune nu primesc cantitatea optimă de imunoglobulină de care au nevoie.

,,Ce trebuie să înțeleagă autoritățile este că nu e suficient să dăm imunoglobulină, ci trebuie să dăm cantitatea de imunoglobulină care trebuie. Exact ca un antibiotic, nu-și face efectul decât dacă-l dai în doza care trebuie, ceea ce nu se întâmplă cu imunoglobulina pentru foarte mulți din bolnavii noștri”.  

Medicul a atras atenția că numărul bolnavilor cu imunodeficiențe în România este în continuă creștere, copiii care suferă de această boală cresc și au o greutate mai mare, deci automat au nevoie de o cantitate și mai mare de imunoglobulină.

,,Ori în situația aceasta, în care România vine cu o ofertă de prețuri din cele mai mici în Uniunea Europeană, vă imaginați și în condițiile în care bugetul nostru este atât cât este, șansa de-a avea acces la o doză corectă de imunoglobulină este foarte mică. Unica șansă pe care eu ca medic o văd ca să ne tratăm pacienții corespunzător este să începem să colectăm plasma și să nu mai depindem de cumpărăturile din afară și ideal ar fi s-o colectăm prin plasmafereză”, a spus dr. Bătăneanț.

Plasma colectată la nivelul Uniunii Europene acoperă doar 60% din necesarul de plasmă al UE, restul fiind acoperit de plasmă importată din SUA.

,,Având în vedere atât creșterea constantă a necesarului de plasmă pentru fabricarea de medicamente derivate din plasmă umană, în special imunoglobulină, dar și scăderea numărului de donatori din ultimul an, din cauza pandemiei, consider că este imperios necesar să începem să colectăm plasmă și în România. Dacă nu vom face asta în viitorul cât mai apropiat, viața pacienților cu imunodeficiențe primare va fi pusă, din nou, în pericol.”, a afirmat Otilia Stanga, președinte ARPID.

În România, cel puțin 20.000 de pacienți ar putea ajunge să depindă exclusiv de tratamentul cu medicamente derivate din plasmă, persoane cu imunodeficiențe primare și boli genetice, cum ar fi deficitul de alfa-1 antitripsină și hemofilie. În opinia Alinei Dobrotă, consilier onorific în cabinetul Ministrului Sănătății și Directorul Centrului Regional de Transfuzii Sanguine Constanța e de părere că centrul pe care-l coordonează ar putea începe de mâine recoltarea plasmei, dar trebuie să existe cadru legal.

,,Ca să înceapă această activitate chiar dacă am avea aparatura kitturile, personalul instruit, trebuie să existe cadrul legal astfel încât să fie autorizat să desfășoare această activitate de recoltare a plasmei destinate fracționării. Legislația în vigoare permite recoltarea și stocarea, mai departe insă nu există cadru legal pentru ca plasma recoltată, testată să poată fi dată unui fracționator, pentru că nu există un contract. Ministerul Sănătății trebuie să demareze procedura de autorizare a centrelor de transfuzii”, a menționat Alina Dobrotă.

În lipsa unor măsuri urgente, țara noastră va ajunge să importe medicamente derivate din plasmă în cantități insuficiente și la prețuri exorbitante, lăsând bolnavii fără tratament.

Austria, Cehia și Germania, cele mai mari volume de donații de sânge pe cap de locuitor

Austria, Cehia și Germania sunt țările care au de departe cele mai mari volume de donații de sânge pe cap de locuitor, contribuind în mare măsură la resursele europene.  Austria, Italia și Republica Moldova au reglementări specifice pentru colectarea plasmei, sistemul de hemovigilență respectă întocmai standardele internaționale actuale și au campanii naționale de promovare a donării de sânge și componente sanguine. În plus, în Austria, sistemul public colaborează cu cel privat.

„România se află într-o poziție precară din punct de vedere al siguranței accesului bolnavilor la medicamente derivate din plasmă. Datele de la nivel internațional sugerează că noi crize ale acestor medicamente pot izbucni în perioada imediat următoare. Avem nevoie de acțiuni concrete pentru a preîntâmpina aceste situații atât pe termen scurt, cât și pe termen lung”, a adăugat dr. Constantin Radu, reprezentant ORS.

Raportul „Plasmă pentru România” face câteva recomandări pe termen scurt și lung cum ar fi: crearea unui plan de investiții care să aducă sistemul la standardele și legislația impuse de Uniunea Europeană, renovarea și dezvoltarea infrastructurii centrelor de transfuzii și dotarea lor cu aparatura necesară, implementarea de norme care să reglementeze clar toate etapele necesare trimiterii plasmei colectate la nivel local spre fracționare, de la monitorizarea sănătății donatorilor la colectarea, testarea, stocarea și distribuția plasmei, posibilitatea colectării plasmei de către centrele private.

Această propunere ar putea fi adresată atât către companiile private, cât și către organizațiile neguvernamentale, modelul fiind unul deja funcțional și de succes în țări precum Austria, Germania, Cehia și Ungaria. România ar putea beneficia astfel de o reglementare clară a faptului că medicamentele derivate din plasma colectată în centrele private din România să fie distribuite în mod prioritar țării noastre. În cazul în care capacitatea de colectare a plasmei pentru fracționare din România ar depăși la un moment dat necesarul țării, exportul acesteia ar putea reprezenta un venit propriu pentru sistemul național de transfuzii, iar fondurile acestea putând fi reinvestite în dezvoltarea sa sau în sistemul de sănătate în general.

,,În fiecare an, 20.000 de pacienți care suferă de imunodeficiențe, boli autoimune sau hemofilie fac diverse complicații grave din cauză că nu primesc la timp tratamentele cu medicamente fabricate din plasmă.Astfel, pacienții români ce suferă de boli rare mor cu zile, în timp ce în alte țări europene astfel de pacienți duc o viață aproape normală, tocmai pentru că-și primesc tratamentul corect și la timp. Dar anul acesta nimeni din Ministerul Sănătății nu și-a făcut timp să-i audă pe acești pacienți și nici pe specialiștii care au prezentat soluțiile europene pentru a rezolva crizele de imunoglobulină și alte medicamente din plasmă. A participat doar Alina Dobrotă, consilier onorific al ministrului, dar care a precizat de vreo 4-5 ori că nu vorbește în numele ministrului” , a postat Florin Hozoc pe facebook, după încheierea evenimentului de lansare a raportului.

 

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu