Expunerea la poluarea aerului în copilărie, asociată direct de simptomele bronșitei la adulți

Expunerea la poluarea aerului în copilărie, asociată direct de simptomele bronșitei la adulți
iulie 06 11:37 2024
Articol scris de:
Timp citire articol: 6 minut(e)

Un studiu vine cu noi informații cu privire la legătura dintre expunerea timpurie la poluarea atmosferică și sănătatea pulmonară mai târziu în viață.

O echipă de cercetare condusă de facultatea de medicină Keck, a Universității americane California de Sud, a demonstrat că expunerea la poluarea aerului în timpul copilăriei este direct asociată cu simptomele bronșitei la vârsta adultă.

Până în prezent, multe cercetări în acest domeniu au stabilit legături intuitive, mai puțin directe decât aceasta, asupra faptului că expunerea timpurie la poluarea aerului este asociată în mod constant cu probleme pulmonare în timpul copilăriei – iar problemele pulmonare din copilărie sunt asociate în mod constant cu probleme pulmonare la vârsta adultă.

Studiul actual, publicat pe 28 iunie în American Journal of Respiratory and Clinical Care Medicine, este unul dintre puținele care arată o legătură directă între expunerea la poluarea aerului în copilărie și sănătatea plămânilor la vârsta adultă, deși legătura nu se explică pe deplin prin impactul poluării aerului asupra sănătății plămânilor în timpul copilăriei.

Aceasta deschide însă posibilitatea ca factori încă neînțeleși să explice calea de la expunerea timpurie la poluarea aerului la afecțiunile respiratorii mulți ani mai târziu.

Echipa s-a bazat pe Studiul USC privind sănătatea copiilor, realizat la scară largă, care a durat zeci de ani și a urmărit cohorte de locuitori din sudul Californiei începând de la vârsta școlară și, pentru mulți participanți, continuând până la vârsta adultă.

Legătura dintre expunerea la poluarea aerului în copilărie și simptomele bronșitei la adulți a persistat chiar și atunci când cercetătorii au ajustat simptomele astmului sau bronșitei la începutul vieții – o constatare care a fost o surpriză.

„Ne-am aștepta ca aceste efecte observabile asupra sănătății respiratorii în copilărie să explice relația dintre expunerea la poluarea aerului în copilărie și sănătatea respiratorie la adulți”, a declarat într-un comunicat autorul corespondent al studiului, Erika Garcia, profesor asistent la departamentul populație și științe ale sănătății publice din cadrul facultății de medicină Keck.

„Rezultatele noastre sugerează că expunerea la poluarea aerului în copilărie are efecte mai subtile asupra sistemului nostru respirator, care încă ne afectează la vârsta adultă”, a precizat cercetătoarea.

Salvarea sănătății plămânilor în prezent, pentru mai puține afecțiuni pulmonare în viitor

Accentul pus pe expunerea la poluare în timpul tinereții este motivat în parte de faptul că, în special, copiii sunt deosebit de vulnerabili la efectele poluării aerului. Sistemele lor respiratorii și imunitare sunt încă în curs de dezvoltare și, în comparație cu adulții, ei respiră mai mult aer raportat la masa lor corporală.

În cele din urmă, preocuparea este dublă, pentru sănătatea tinerilor de astăzi și pentru sănătatea lor viitoare, atunci când vor crește, spun autorii studiului.

În special, în rândul participanților la studiu cu simptome recente de bronșită la vârsta adultă, expunerea medie din copilărie la un poluant numit dioxid de azot a scăzut cu mult sub standardele anuale ale Agenției pentru Protecția Mediului – puțin peste jumătate din limita care a fost stabilită în 1971 și rămâne în vigoare și în prezent.

„Acest studiu subliniază importanța reducerii poluării aerului și, în special, a expunerii în timpul perioadei critice a copilăriei”, a declarat Garcia.

„Întrucât nu putem face prea multe ca indivizi pentru a ne controla expunerea, nevoia de a proteja copiii de efectele adverse ale poluării aerului este mai bine abordată la nivel de politică”, a precizat ea.

Populația studiată a cuprins 1 308 participanți la Studiul privind sănătatea copiilor, cu o vârstă medie de 32 de ani la evaluarea lor ca adulți.

Cercetătorii au întrebat despre episoadele recente și simptome – bronșită, tuse cronică, congestie sau producție de spută care nu sunt asociate cu o răceală.

Un sfert dintre participanți au prezentat simptome de bronșită în ultimele 12 luni.

Prezența simptomelor de bronșită a fost asociată cu expunerea, între naștere și vârsta de 17 ani, la două tipuri de poluanți.

Un tip grupează particule minuscule din aer, cum ar fi praful, polenul, cenușa de la incendiile de vegetație, emisiile industriale și produsele de la eșapamentul vehiculelor.

Celălalt, dioxidul de azot, un produs secundar al arderii în automobile, avioane, bărci și centrale electrice despre care se știe că afectează funcția pulmonară.

Cercetările îndelungate în domeniul sănătății se dovedesc esențiale pentru inițierea descoperirilor

Pentru o analiză cât mai cuprinzătoare posibil, expunerea medie la poluanți de-a lungul copilăriei s-a bazat pe estimări lunare.

Cercetătorii au comparat adresa de acasă a familiei la fiecare moment cu măsurătorile contemporane ale calității aerului local efectuate de Agenția americană pentru Protecția Mediului (EPA) și prin intermediul Studiului privind sănătatea copiilor.

„Suntem norocoși să avem acest studiu longitudinal atât de nuanțat”, a precizat prof. Garcia. „Putem învăța multe despre modul în care experiențele anterioare influențează sănătatea adulților”, a subliniat ea.

Studiul actual a inclus analize suplimentare pentru a exclude factori precum expunerea prenatală la dioxid de azot, expunerea curentă la poluarea aerului la vârsta adultă și efectele statutului socioeconomic în copilărie sau la vârsta adultă ca factori determinanți ai simptomelor bronșitei la adulți.

Expunerea la poluare în tinerețe poate afecta sănătatea pulmonară la unii indivizi mai mult decât la alții

Laboratorul american al USC a constatat, de asemenea, că efectul expunerii la dioxid de azot și particule poluante în timpul copilăriei asupra simptomelor de bronșită la adulți a fost mai puternic pentru cei care au fost diagnosticați cu astm în copilărie.

„Este posibil să existe o subpopulație care este mai sensibilă la efectele poluării aerului”, a precizat prof. Garcia.

„Am putea să îi protejăm de expunere, astfel încât să le putem îmbunătăți rezultatele mai târziu în viață. Reducerea poluării aerului ar avea beneficii nu numai pentru astmul actual la copii, ci și pentru sănătatea lor respiratorie pe măsură ce cresc la vârsta adultă”, a mai spus cercetătoarea.

Echipa USC urmărește să examineze modul în care nivelul de expunere la poluarea aerului la diferite vârste în timpul tinereții influențează problemele respiratorii la vârsta adultă.

Alte direcții de cercetare viitoare bazate pe rezultatele studiului actual ar putea include examinarea altor markeri ai sănătății respiratorii în copilărie și la vârsta adultă, cum ar fi: cât de bine a fost controlat astmul, sau explorarea unei potențiale componente genetice.

Cercetare a primit sprijin din partea Institutelor Naționale de Sănătate (NIH), din Statele Unite.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu