Grăsimea corporală legată de semnele Alzheimer cu 20 de ani înainte de apariția simptomelor

decembrie 05 13:03 2024

Articol scris de:

Beatrice Popa

Timp citire articol: 10 minut(e)

Cu zeci de ani înainte de apariția primelor semne de pierdere a memoriei, un tip ascuns de grăsime corporală ar putea semnala stadiile incipiente ale bolii Alzheimer. Oamenii de știință au descoperit o legătură surprinzătoare între grăsimea viscerală – grăsimea profundă, greu vizibilă, care înconjoară organele interne – și proteinele anormale din creier asociate cu boala Alzheimer, posibil cu până la 20 de ani înainte de apariția simptomelor.

Conform unei noi cercetări, pe măsură ce burta unei persoane crește, centrul de memorie al creierului se micșorează și pot apărea beta amiloid și tau – toate acestea având loc încă de la 40-50 de ani, cu mult înainte ca declinul cognitiv să fie evident.

Atât plăcile beta-amiloide, cât și încurcăturile tau sunt semne timpurii ale avansării creierului către un posibil diagnostic de Alzheimer. Plăcile amiloide apar de obicei primele, iar încurcăturile tau apar mai târziu, pe măsură ce boala progresează, potrivit unei noi cercetări.

Studiul, condus de un grup de la facultatea de medicină a universității Washington  și prezentat la reuniunea anuală a Societății de Radiologie din Nord America, a examinat 80 de adulți sănătoși din punct de vedere cognitiv, cu o vârstă medie de 49 de ani. În special, aproape 58% dintre participanți au fost clasificați ca obezi, cu un indice de masă corporală (IMC) mediu de 32,31. Pentru referință, un IMC între 18,5 și 24,9 este considerat normal.

Folosind tehnici avansate de imagistică, echipa de cercetare a cartografiat compoziția corporală și chimia creierului participanților până la detalii fără precedent. Au folosit scanări PET ale creierului pentru a urmări acumularea proteinelor amiloid și tau – indicatorii distinctivi ai bolii Alzheimer – și scanări RMN pentru a măsura diferite tipuri de grăsime corporală.

Cea mai izbitoare constatare este că grăsimea viscerală pare să fie principalul vinovat.

„O cantitate mai mare de grăsime viscerală a fost asociată cu niveluri PET mai ridicate ale celor două proteine patologice caracteristice ale bolii Alzheimer – amiloid și tau”, a declarat autorul principal al studiului, dr. Mahsa Dolatshahi, într-un comunicat.

Compararea fluxului sanguin cerebral la 65 de persoane de vârstă mijlocie, normale din punct de vedere cognitiv, a arătat că persoanele cu obezitate și țesut adipos visceral ridicat au un flux sanguin redus în regiunile temporale și parietale ale creierului. (Credit Societatea de Radiologie din America de Nord (RSNA) și dr. Mahsa Dolatshahi, 4 decembrie 2024)

În principal, grăsimea viscerală a reprezentat 77% din efectul IMC ridicat asupra acumulării de proteine. Alte tipuri de grăsimi nu au prezentat o corelație similară.

Studiul a arătat, de asemenea, că rezistența crescută la insulină și nivelurile scăzute de colesterol „bun” (HDL) au fost legate de creșterea acumulării de proteine în creier.

„Cu cât ai mai mult amiloid sau tau în creier, cu atât creierul devine mai bolnav”, a declarat autorul principal al studiului, conf. univ. dr. Cyrus Raji, profesor de radiologie la facultatea de medicină a universității Washingtondin St. Louis (Statele Unite), autorul principal al studiului.

„Modul în care putem urmări un creier cu aspect mai bolnav este scăderea fluxului sanguin”, a spus dr. Raji. „Am observat, de asemenea, atrofie cerebrală, sau o pierdere de materie cenușie, într-o parte a centrului de memorie al creierului numită hipocampus”.

„O implicație cheie a muncii noastre este că gestionarea riscului de Alzheimer în obezitate va trebui să implice țintirea problemelor metabolice și lipidice conexe care apar adesea odată cu creșterea grăsimii corporale”, explică  dr. Raji.

Un flux sanguin mai mic în centrul de memorie al creierului poate provoca contracția, un alt biomarker cheie pentru Alzheimer, a adăugat dr. Richard Isaacson, neurolog și director de cercetare la Institutul pentru Boli Neurodegenerative din Florida, care nu a fost implicat în noua cercetare.

„Deoarece studiul a descoperit aceste relații cu zeci de ani înainte de declinul cognitiv și de un diagnostic așteptat, concentrarea clară asupra reducerii grăsimii abdominale poate fi unul dintre instrumentele noastre cele mai puternice pentru a combate această boală teribilă”, a declarat dr. Isaacson pentru CNN.

Obezitatea este o epidemie mondială, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care estimează că mai mult de jumătate din populația lumii va fi supraponderală sau obeză în următorii 10 ani. Numai în Statele Unite, se estimează că aproape 260 de milioane de americani (peste 80%) vor fi supraponderali sau obezi până în 2050 dacă factorii de decizie nu iau măsuri imediate.

„În mod tradițional, obezitatea ca factor de risc pentru demență afectează cel puțin 1% dintre adulții americani, ceea ce înseamnă că peste 2 milioane de persoane ar putea avea demență cauzată de boala Alzheimer atribuită obezității lor”, a precizat dr. Raji.

„Este o mare problemă de sănătate publică”,spune el. „Încercăm să înțelegem cum obezitatea la mijlocul vieții, între 40 și 50 de ani, este un factor de risc pentru boala Alzheimer, care de obicei nu apare simptomatic până la 60, 70 sau 80 de ani”.

Grăsimea viscerală

Un studiu pilot realizat de Raji și echipa sa, publicat în noiembrie 2023, a constatat că un tip de grăsime abdominală profundă, numită grăsime viscerală, a fost legată de inflamație și de acumularea de amiloid în creierul a 32 de bărbați și femei în vârstă de 40 și 50 de ani. La acest moment al cercetării, prezența tau nu a fost confirmată.

Grăsimea viscerală se înfășoară în jurul principalelor organe ale corpului și este complet diferită de grăsimea subcutanată de pe restul corpului – grăsimea subcutanată reprezintă de obicei 90% din grăsimea corpului, potrivit Clinicii Cleveland.

„Cea mai mare parte a indicelui de masă corporală (IMC) al unei persoane reflectă grăsimea subcutanată, nu grăsimea viscerală”, a spus Raji. „Așa că măsurăm grăsimea viscerală folosind RMN abdominal și avem un program informatic specializat care poate măsura volumul real al țesutului adipos visceral”, a explicat el.

Studiul a utilizat, de asemenea, tomografia cu emisie de pozitroni amiloid (PET), pentru a verifica prezența amiloidului și a tau în creierul participanților la studiu, și imagistica prin rezonanță magnetică, sau RMN, pentru a măsura nivelurile de grăsime viscerală care apar atunci când talia se extinde.

„Cu cât o persoană are mai multă grăsime viscerală, cu atât se produce mai multă inflamație în organism și aceasta este mult mai gravă, în realitate, decât inflamația care apare în cazul grăsimii subcutanate”, a indicat dr. Raji.

Grăsimea viscerală primește mai mult flux sanguin datorită poziționării sale în apropierea organelor și este mai activă hormonal decât grăsimea subcutanată, a explicat el.

„Am analizat rezistența la insulină prin intermediul nivelurilor plasmatice de insulină la post și al testelor de toleranță la glucoză și am constatat că insulina cea mai anormal de ridicată a fost observată la persoanele cu cantități mai mari de grăsime viscerală”, a spus cercetătorul. „Grăsimea viscerală este cea mai anormală din punct de vedere metabolic, cea care induce diabetul”.

Acest studiu a constatat, de asemenea, o relație între grăsimea abdominală profundă și atrofia creierului, sau o pierdere de materie cenușie, într-o parte a centrului de memorie al creierului numit hipocampus, a spus Raji. Atrofia cerebrală este un alt biomarker al bolii Alzheimer.

Cercetarea oferă speranța că prin modificările stilului de viață care vizează grăsimea viscerală la mijlocul vieții s-ar putea întârzia sau potențial preveni apariția bolii Alzheimer.

„Știind că obezitatea viscerală afectează în mod negativ creierul, există posibilitatea ca tratamentul cu modificări ale stilului de viață sau medicamente adecvate pentru scăderea în greutate să îmbunătățească fluxul sanguin cerebral și să reducă povara și riscul bolii Alzheimer”, notează dr. Raji.

Având în vedere că aproape trei din patru americani sunt clasificați ca fiind supraponderali sau obezi, acest studiu  reamintește faptul că masa corporală nu se referă doar la aspect – ci ar putea fi un indicator esențial al sănătății creierului pe termen lung.

Încurcăturile Tau, identificate pentru prima dată

Studiul a continuat, adăugând încă 48 de participanți pentru a ajunge la un total de 80. Vârsta medie a participanților la studiu a fost de 49 de ani, iar media IMC a fost de 32. Un IMC de peste 30 este considerat obez de către sistemul medical.

Luni, dr. Raji a declarat că actualizările privind rezultatele de până acum au fost prezentate în rezumate la conferința 2024 a Societății de Radiologie din America de Nord.

„Noutatea este că demonstrăm pentru prima dată faptul că o cantitate mai mare de grăsime viscerală sau ascunsă este legată de proteine tau anormal de ridicate la persoane cu până la 20 de ani înainte ca acestea să poată dezvolta primele simptome ale bolii Alzheimer”, a spus Raji. „Anterior, am arătat doar o legătură între grăsimea viscerală și amiloid”.

Conform noii cercetări, scanările PET au arătat că, odată cu creșterea nivelului de grăsime viscerală, au crescut și nivelurile de amiloid și tau.

„Această cercetare are un impact foarte mare și este relevantă din punct de vedere clinic pentru cele 47 de milioane de americani și alte sute de milioane la nivel mondial, care au semne timpurii ale bolii Alzheimer care încep să apară în mod silențios în creierul lor, dar nu au dezvoltat încă simptome”, a indicat dr. Isaacson.

Modalități de combatere a grăsimii viscerale

Există modalități inteligente de a reduce grăsimea abdominală care pot inversa aceste tendințe, spune dr. Isaacson. În primul rând, nu vă concentrați doar pe greutatea corporală, ci și pe compoziția corporală.

„Acest lucru se poate face cu ușurință acasă prin utilizarea unui cântar biometric sau poate fi monitorizat prin utilizarea unei scanări DEXA anuale de la un furnizor de servicii medicale. Această scanare este, de asemenea, utilizată în mod obișnuit pentru a urmări densitatea osoasă pe măsură ce îmbătrânim”, a spus el.

Exercițiile fizice sunt esențiale, adaugă dr. Isaacson, dar faceți-o prin antrenament „mai inteligent – nu mai greu”.

„Pentru a intra mai eficient în modul de „ardere a grăsimilor” și a pierde grăsime corporală în timp, vă sugerez să faceți o plimbare rapidă, într-un ritm constant, ajungând la cel puțin 45 – 60 de minute de două până la trei ori pe săptămână”, a spus el.

Recomandat de urmat ceea ce experții numesc „antrenamentul din zona 2”, care poate fi urmărit folosind o metodă simplă – îngreunarea capacității de a purta o conversație în timp ce faceți exerciții, a spus dr. Isaacson.

„Mersul rapid pe o bandă de alergare cu o ușoară înclinare sau mersul cu o vestă cu greutăți sunt modalități de a intra în zona de ardere a grăsimilor mai rapid și mai eficient”, a precizat el. „Construirea masei musculare este, de asemenea, esențială – cu cât o persoană are mai mulă masă musculară, cu atât metabolismul său este mai ridicat și poate arde mai bine grăsimile pe parcursul zilei”,a adăugat acesta.

Dacă masa musculară este scăzută, el recomandă antrenamentul de forță timp de cel puțin 30 de minute de două ori pe săptămână și cantități adecvate de aport de proteine consumate pe tot parcursul zilei.