Hunedoara, singurul județ din România care a atins media europeană la colectare de plasmă convalescentă

Hunedoara, singurul județ din România care a atins media europeană la colectare de plasmă convalescentă
martie 09 10:00 2021 Timp citire articol: 5 minut(e)

Plasma convalescentă este unul din tratamentele aplicate și în România la pacienții cu COVID-19. Primele date colectate de la spitale privind eficacitatea administrării de plasmă convalescentă la pacienții cu Covid-19 din România arată că, la pacienții intubați, rata de supraviețuire a crescut de la 2,7% (la pacienții netratați cu plasmă convalescentă) până la 24,7%. Centrul de Transfuzie Sanguină Hunedoara este unul dintre centrele de transfuzie performante în privința colectării de plasmă convalescentă, fiind de altfel singurul din România care a reușit să atingă media europeană. ,,De aproximativ 3 săptămâni din nou cererea de plasmă este crescută în jud. Hunedoara, nu reușim să facem față în fiecare zi”, a declarat doctor Victoria Halmagi, Directorul Centrului de Transfuzie Sanguină din jud. Hunedoara, în cadrul dezbaterii COVID-19 Therapies 360, organizată de 360medical.ro.

Hunedoara are cel mai mare număr de donatori de plasmă convalescentă la suta de persoane infectate, atingând media europeană de 7%, în condițiile în care media României la colectare de plasmă este de 1%.

,,Am reușit să recoltăm până în prezent 1243 de plasme, dintre acestea  72 % prin afereză, restul prin sânge total”, a spus directorul Centrului de Transfuzie Sanguină a jud. Hunedoara, explicând pe larg în cadrul evenimentului COVID-19 Therapies 360, care face parte din seria conferințelor 360 APT, Acces, politici și terapii, cum a reușit această performanță.

,,În aprilie 2020 în județul nostru era un număr crescut de cazuri de COVID, iar din spitale aveam semnale și cereri de această plasmă. Numărul de donatori era foarte scăzut la început, am aflat și despre plasmafereză, știam din datele de literatură, dar am avut șansa să primim un aparat prin donație. Tehnica este destul de ușoară, personalul a învățat-o foarte repede, problema principală a fost însă mobilizarea și promovarea donării în cadrul celor vindecați de SARS-COV-2”, a povestit dr. Halmagi, care a încheiat protocoale cu toate spitalele din județ.

,,Am dat sute de mesaje potențialilor donatori, am stabilit o comunicare. Personalul trebuie să fie dedicat și să-și rezerve mult, mult timp ca viitorii donatori de plasmă să aibă acces la un telefon mobil unde să pună diverse întrebări și să fie convinși că pot să doneze această plasmă, că nu au niciun risc. Toată mobilizarea și motivația noastră a fost prin feedbackul pozitiv de la colegii clinicieni din spitale privind efectul acestei plasme. Mulți colegi, mai ales din spitalul Hunedoara, au reușit să administreze această plasmă în primele șapte zile”, a precizat dr. Victoria Halmagi.

Medicul a spus că echipa sa a reușit să găsească și donatori cu titrul peste 1 pe 160. La Hunedoara 61% din plasmele recoltate sunt validate, reușind să recolteze 8,5 plasme la 100 de pacienți de COVID-19 din Hunedoara. Majoritatea pacienților cu COVID-19 cărora li s-a aplicat terapia cu plasmă hiperimună au devenit donatori fideli după vindecare de plasmă covid.

,,Majoritatea sunt medici, asistenți, cadre medicale care au beneficiat de terapia cu plasmă și care după vindecare s-au întors la centrul de transfuzie. Avem situații  în care după 10 luni la un donator de sânge, cadru medical, s-a păstrat același titru crescut. Avem situații de donatori de plasmă care la prima donare au avut un titru extrem de crescut peste 700 de UI și care în 4 luni nu au mai avut titru. Încercăm să-i mobilizăm pe cei care au un titru crescut”, a afirmat directorul centrului de transfuzie hunedorean, care așteaptă să vadă care va fi evoluția celor vaccinați pentru că foarte mulți din cei care au avut COVID-19 și s-au vindecat, între timp s-au vaccinat. ,,Au promis că vor reveni la donare și vrem să vedem dacă le crește titru de anticorpi neutralizanți”.

În ceea ce privește performanța realizată în privința colectării de plasmă, dr. Halmagi susține că ,,noi suntem niște norocoși pentru că avem relații extrem de bune de colaborare cu colegii din Policlinică. Avem trei secții ale Centrului de transfuzii, una la Hunedoara unde este și aparatul de plasmafereză, chiar în incinta spitalului. Este un spital vechi, dar cu o generație tânără extrem de implicată. Mai am un noroc: un personal dedicat, care și-a sacrificat din timpul liber. Fără colaborare între centre și celelalte instituții, adică centrul ca și producător și spitalele ca și consumator nu se poate. Centrele nu pot să lucreze izolat”.

Întrebată ce așteaptă directoarea Centrului de Transfuzie Sanguină din jud. Hunedoara de la autorități, aceasta a spus că speră ca să se demareze la nivelul Ministerului Sănătății un program de colectare a plasmei mai susținută și de fracționare de plasmă pentru a obține produsele din plasmă așa cum se întâmplă în toată lumea, produse din plasmă, albumină, imunoglobulină și imungolbulină specifică anti SARS-COV-2.

În cadrul aceleași dezbateri au mai vorbit despre terapii în COVID-19:

Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj: “Statul român percepe taxa clawback pentru medicamentele cuprinse în protocolul SARS-CoV-2, lucru absolut ilar

Dr. Adrian Marinescu: “Nu există tratament pe care să-l pot folosi în mod eficient în formele severe și critice de Covid-19”

Dr. Laura Zarafin despre terapiile COVID-19: ,,Sper să ajungem să avem și noi un antiviral care să fie cu adevărat eficient”

 

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu