INTERVIU Cristian Hotoboc, PALMED: Multe dintre problemele cu care ne confruntăm sunt generate de schimbarea legislației fără studii de impact

INTERVIU Cristian Hotoboc, PALMED: Multe dintre problemele cu care ne confruntăm sunt generate de schimbarea legislației fără studii de impact
ianuarie 17 16:00 2019 Timp citire articol: 8 minut(e)

Președinte Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED), Cristian Hotoboc, consideră că una dintre cele mai mari provocări pentru sectorul medical privat este schimbarea frecventă a legislației, de multe ori neanunțată și fără studii de impact. Într-un interviu acordat 360medical.ro, Cristian Hotoboc a discutat despre provocările pe care le întâmpină furnizorii de servicii medicale private, mai ales ca urmare a deselor schimbări ale legislației. 

Potrivit președintelui PALMED, majorarea sensibilă a salariilor în sectorul medical de stat a avut un impact redus asupra sectorului medical privat, care nu a pierdut decât puțini angajați și nu a fost nevoit să majoreze prețurile.

Cristian Hotoboc consideră că abonamentele medicale oferite de clinicile private au avut un impact pozitiv în România, ajungând în prezent la peste 1,5 milioane.

Costurile unui astfel de pachet de servicii medicale se situează, în medie, la 15 euro pe lună.

Interviu complet cu Cristian Hotoboc, președinte PALMED:

1. Care sunt principalele provocări pe care le întâmpină PALMED în ceea ce priveşte sistemul de sănătate, pe plan intern şi internaţional?

Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private din România – PALMED are drept obiectiv principal atingerea şi menţinerea excelenţei în serviciile medicale, în beneficiul comunităţii, prin acţiuni asociate celor de lobby şi advocacy.

În acest context, în plan intern, avem mai multe paliere de lucru, din care derivă şi provocările cu care ne confruntăm.

În primul rând, vorbim de legislaţie şi de colaborarea cu autorităţile competente.

Ne dorim foarte mult o acurateţe cât mai ridicată a normelor, o aplicare uniformă şi o predictibilitate pe un termen cât mai lung. Multe dintre problemele cu care ne confruntăm sunt generate de schimbări legislative fără fond, neanunţate şi deseori fără un impact calculat.

Având în vedere că ponderea unităţilor medicale private din România este de peste 90%, considerăm oportună o consultare temeinică a segmentului privat, care ar trebui inclus în orice element care vizează sănătatea populaţiei.

Este un alt obiectiv la care lucrăm în mod susţinut şi se fac progrese. Furnizorii de servicii medicale au aceleaşi obligaţii, fie că vorbim de public ori privat, aşa că drepturile trebuie respectate în egală măsură.

Am terminat anul într-un context insuficient analizat şi argumentat de instituţiile statului în ceea ce priveşte un pachet de controale, măsuri, necesităţi de reglementare, şi ne aşteptăm ca începutul de an să aducă nişte clarificări esenţiale.

O problemă majoră rămân tarifele decontate pentru serviciile prestate. Fără schimbări substanţiale în ultimii ani, ele reprezintă o temă vitală în sănătate.

Deşi nu suntem plătiţi mai bine pentru serviciile prestate, mă refer la situaţiile în care există contractare, avem o serie de măsuri şi de realităţi economice care fac ca dezechilibrul dintre venituri şi cheltuieli să se adâncească.

Pe de o parte, anul trecut a fost aplicat un nou regulament de sporuri, avem o nouă lege a salarizării, salariul minim creşte constant, cursul euro este în creştere, iar pe de alta, tarifele sunt îngheţate.

La nivel internaţional, provocarea anului este organizarea conferinţei anuale a Uniunii Europene a Spitalelor Private (UEHP), care va avea loc în iunie, la Bucureşti, în contextul preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

2. Cum consideraţi că decurge coexistenţa dintre sistemul de sănătate public şi cel privat? Ce anume ar trebui îmbunătăţit?

Publicul şi privatul reprezintă furnizori de servicii medicale. Această coexistenţă a fost uneori prezentată ca o competiţie, ceea ce e departe de adevărul zilnic.

Cele două sisteme colaborează eficient şi se completează, dezvoltarea mediului privat realizându-se, e adevărat, într-un mod accelerat în ultimii 20 de ani, dar preponderent în zonele în care statul este deficitar.

Este greu de imaginat cum ar arăta sistemul medical românesc fără medici de familie (cabinetele lor fiind private), fără laboratoare de analize ori fără centre de imagistică performante, care acoperă cu greu necesarul la nivel naţional.

O gestionare centrală, uniformă şi responsabilă, ar putea să dea un plus de eficienţă infrastructurii disponibile. În fond, scopul nostru comun este binele pacientului, indiferent de tipul de unitate medicală, privat sau stat.

El trebuie să ajungă acolo unde îi este mai bine, unde are acces la servicii medicale performante, în timp util şi fără niciun obstacol, iar dacă este nevoie de colaborare privat-stat, atunci aşa să fie, asigurând pe oricine de toată deschiderea şi responsabilitatea furnizorilor privaţi.

3. Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, principalii jucători pe piaţa privată de sănătate şi ce rol joacă în acest sens existenţa abonamentelor medicale, în ceea ce priveşte gama de servicii oferite?

Ierarhia este una dată de aspectele economice, căci cifra de afaceri este cea care poate oferi, fără dubii, o dimensionare a afacerilor din sistem. Ceea ce i-a adus în această poziţie este dorinţa de a oferi o gamă cât mai largă de servicii la standarde înalte, care să răspundă nevoilor populaţiei.

Este şi motivul pentru care abonamentele medicale oferite de clinicile private au avut un impact pozitiv, ajungând în prezent la peste 1,5 milioane, cifră care acoperă primii doi jucători din piaţă.

Cele mai multe dintre ele servesc scopului pentru care au apărut, acela de prevenire a afecţiunilor. În general, ele acoperă servicii precum: medicina muncii, consultații de specialitate, investigații, monitorizarea stării de sănătate, analize medicale și asistență medicală de urgență.

Costurile unui astfel de pachet de servicii medicale se situează, în medie, la 15 euro pe lună. 9 din 10 multinaţionale de pe piaţa locală oferă opțiuni medicale în pachetele extrasalariale, acest avantaj fiind în top 3 cele mai frecvente beneficii, alături de tichetele de masă, traininguri sau maşină de serviciu.

4. Ce impact a avut modificarea grilei de salarizare pentru angajaţii din sistemul public de sănătate asupra sistemului privat?

În momentul în care au apărut modificările, am analizat două situaţii potenţiale: trecerea personalului de la privat la stat şi probabilitatea de creştere a tarifelor pentru a putea oferi beneficii salariale similare.

Am estimat atunci, alături de principalii furnizori, 10-20%. În ceea ce priveşte prima situaţie, discutăm mai degrabă despre cazuri punctuale şi nu despre un fenomen.

Prin urmare, nu a fost nevoie să se recurgă la o creştere de preţuri.

5. Ce ne puteţi spune despre legislaţia din domeniul sănătăţii? Ce îmbunătăţiri v-aţi dori în cazul său?

Marea provocare este rescrierea legii sănătăţii, adică 95/2006. Este o lege care a suferit numeroase amendamente, în jur de 1500.

Vă daţi seama cât de complicat este să urmăreşti şi să aplici o serie de modificări în cascadă.

6. Ce părere aveţi despre turismul medical din România? Consideraţi că a evoluat?

Turismul medical este un fenomen în România şi este recunoscut la nivel european. Vorbim în mod special de turism dentar şi de cel estetic.

Să luăm preţurile implanturilor dentare realizate in Romania. Ele variază între 500 şi 1.000 de euro.

Practic, pacienţii plătesc şi cu 1500 de euro mai puţin decât în Marea Britanie, Franţa ori ţările nordice. Sunt clinici dentare private de la noi care anunţă o creştere a numărului de turişti cu scop medical cu 15-20% anual.

7. Care sunt cele mai importante politici de sănătate în care v-aţi implicat cu succes de-al lungul timpului? Dar cele mai mari realizări pe care le puteţi numi?

Acţiunile noastre pot fi proactive sau reactive. În ultima perioadă, din cauza numeroaselor schimbări, am dedicat cea mai mare parte din timp rezolvării unor situaţii cu potenţial negativ, a căror trenare ar fi dus la adevărate blocaje în sistem şi la sistarea accesului la servicii medicale.

De-a lungul timpului, am reuşit să aducem sistemul privat la masa negocierilor, alături de factorii de decizie din domeniu, ca singura organizaţie reprezentativă pentru mediul privat în Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate. Faptul că beneficiem de o serie lungă de decontări şi de deductibilităţi se datorează şi muncii zilnice din PALMED. Activitatea noastră şi dezvoltarea sistemului privat fac ca, în acest an, Uniunea Europeană a Spitalelor Private să vină în Bucureşti pentru conferinţa anuală.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu