Implantul cerebral folosit în tratarea epilepsiei nu schimbă personalitatea pacienților

Implantul cerebral folosit în tratarea epilepsiei nu schimbă personalitatea pacienților
septembrie 14 09:00 2021 Timp citire articol: 5 minut(e)

Un implant cerebral de ultimă generație, aflat în uz clinic pentru tratarea epilepsiei refractare și care va ajuta la prevenirea simptomelor, inclusiv a convulsiilor, nu induce modificări ale personalităților pacienților sau percepțiilor de sine, arată un nou studiu care se bazează pe experiențele pacienților.

Constatările, publicate în revista AJOB Neuroscience, vor contribui la atenuarea unor preocupări etice ridicate în jurul dispozitivelor de stimulare a creierului în buclă închisă, despre care se crede, în teorie, că au efecte nedorite asupra sentimentului de sine sau a personalității indivizilor.

„Dispozitivele de ultimă generație de stimulare a creierului pot modula activitatea creierului fără intervenția umană, ceea ce ridică probleme delicate de etică. Deși există o mulțime de speculații cu privire la consecințele potențiale ale acestor tratamente inovatoare, în prezent se cunosc foarte puține despre experiențele pacienților cu privire la dispozitivele aprobate pentru uz clinic. Preocupările în acest sens devin din ce în ce mai presante, cu atât mai mult cu cât tratamente similare sunt în prezent în curs de dezvoltare pentru mai multe condiții neurologice și psihiatrice, inclusiv depresie, anxietate, dureri cronice, boala Alzheimer și accident vascular cerebral ischemic, și oferă promisiuni pentru tratamente noi și eficiente pentru aceste boli debilitante”, spune autorul cercetării, Tobias Haeusermann de la Universitatea din California.

Sistemele de stimulare a creierului în buclă închisă pot monitoriza și decoda activitatea creierului și pot ajusta automat parametri tratamentului livrat prin impulsuri electrice, în timp real, pe baza unor algoritmi dezvoltați cu softuri speciale. Aceste dispozitive implantabile pot oferi un tratament mai precis și mai personalizat față de sistemele open loop, sistemele de control în buclă deschisă, care urmează cu fidelitate comanda de intrare sau punctul de setare, indiferent de rezultatul final, și care sunt utilizate de zeci de ani pentru a trata boala Parkinson și alte afecțiuni prin aplicarea unei stimulări consecvente și pre-programate în zonele cerebrale vizate.

Epilepsia este o tulburare a creierului care provoacă convulsii și afectează aproximativ trei milioane de adulți numai în Statele Unite. Aproximativ o treime din persoanele cu această afecțiune vor dezvolta în cele din urmă epilepsie refractară, ceea ce înseamnă că medicamentele folosite ca tratament în mode curent în prezent nu funcționează bine sau deloc în controlul convulsiilor, spun specialiștii. Chirurgia pe creier poate fi de ajutor, dar nu este potrivită pentru toți pacienții.

În 2013, Administrația pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite, (US Food and Drug Administration, FDA) a aprobat un sistem de stimulare a creierului în buclă închisă pentru tratarea epilepsiei refractare.

Recentul studiu a urmărit 12 pacienți și pe infirmierii acestora, timp de doi ani, pentru a afla care sunt experiențele lor cu privire la acest implant, primul dispozitiv de stimulare a creierului în buclă închisă aprobat clinic și disponibil în comerț.

Inițiatorii studiului au constatat că implanturile cerebrale nu au transformat sentimentul de sine sau de personalitate al pacienților. Nici implantarea pe termen lung a dispozitivului electronic în creierul acestora, nici stimularea electrică pentru a modula funcția creierului, nu au dus la modificări ale percepțiilor de sine ale celor studiați și nici nu au schimbat percepțiile pacienților asupra membrilor familiei sau a membrilor acestora asupra pacienților.

„Aceasta este o veste liniștitoare pentru mai mult de 3.000 de pacienți cu epilepsie refractară care folosesc în prezent acest implant, dar și pentru mulți alții care ar putea considera acest tratament, pe viitor, ca o modalitate de a preveni convulsiile provocate de boală“, spune Haeusermann.

Rezultatele au evidențiat, de asemenea, importanța evaluării efectelor potențiale ale stimulării creierului în raport cu afecțiunile neurologice anterioare ale pacienților și cu medicamentele utilizate, care au fost recunoscute atât de pacienți, cât și de membrii familiei ca având un impact profund asupra personalității și percepției de sine ale acestora.

Capacitatea dispozitivelor de ultimă generație de a înregistra, stoca și afișa date ale creierului ar putea oferi, de asemenea, pacienților noi modalități de a-și înțelege boala.

Totuși, cercetătorii ar putea fi nevoiți să analizeze mai atent modul în care pacienții pot înțelege datele colectate, stocate și interpretate de aceste dispozitive. Opțiunile de proiectare, cum ar fi interfața cu utilizatorul, opțiunile de utilizare și portabilitate a datelor, precum și gradul de interacțiune anticipată cu clinicienii, pot avea efecte neintenționate asupra felului în care pacienții își înțeleg creierul și afecțiunile cerebrale.

,,În timp ce pacienții au apreciat, în general, oportunitatea de a vizualiza datele colectate de aceste dispozitive, procesul poate crea și incertitudini. Generarea înregistrărilor a ceea ce părea a fi o evidență obiectivă a bolii lor ar putea fi interpretată ca discreditând rapoartele pe care le ține pacientul însuși”, spune Haeusermann.

Autorii cercetării au mai remarcat și faptul că implanturile cerebrale utilizate la pacienții cu epilepsie nu au multe dintre funcțiile mai avansate pe care și le-ar dori la dispozitivele viitoare pentru tratarea altor boli. Aceste sisteme ar putea fi programate în mod specific în așa fel încât să exercite efecte ale personalității și comportamentului pacienților în tratarea tulburărilor psihiatrice.

Autor: Beatrice Popa

  Citește mai multe despre:
  Categorii:
scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu