Imunitatea ascunsă la coronavirusul SARS-CoV-2

Imunitatea ascunsă la coronavirusul SARS-CoV-2
august 06 16:22 2020 Timp citire articol: 4 minut(e)

Modul în care funcționează imunitatea la virusul SARS-CoV-2 este încă puțin înțeleasă, însă ar putea fi bazată pe alte mecanisme decât anticorpii, sugerează noi studii prezentate recent.

Una dintre întrebările-cheie puse de mulți cercetători este următoarea: putem fi protejați de Covid-19 în ciuda unui test serologic (sau de anticorpi) negativ? În esență, o astfel de imunitate poate exista fără ca cineva să fi fost infectat cu SARS-CoV-2.

“Oricare ar fi mecanismele, este foarte probabil că există mulți oameni imunizați fără să-i putem detecta prin teste serologice”, a explicat Yonathan Freund, profesor de medicină de urgență la spitalul Pitié-Salpêtrière din Paris, pentru AFP.

Această teorie se bazează pe doi piloni. Pe de o parte, există ipoteza imunității încrucișate – adică o persoană poate fi imunizată împotriva noului coronavirus dacă a fost infectată în trecut cu un alt virus din aceeași familie, dar care provoacă doar răceli banale.

Pe de altă parte, există rolul încă nedeslușit complet al limfocitelor T (sau celulelor T), un tip de globule albe responsabile de al doilea val al răspunsului sistemului imunitar. Un studiu realizat de cercetători germani și publicat în 29 iulie în Nature aduce unele indicii noi în această privință.

“Sistemul imunitar este complex. Principalul nostru rezultat a fost că cel puțin o treime dintre adulții care n-au fost niciodată în contact cu SARS-CoV-2 aveau limfocite T capabile să reacționeze la acest virus. Ele proveneau, cel mai probabil, de la infecții anterioare cu alte coronavirusuri”, a afirmat Andreas Thiel,, coautor al studiului și cercetător la spitalul Charité din Berlin.

Un alt studiu, realizat de cercetători din Singapore și prezentat în publicația Nature în 15 iulie, a ajuns la concluzii similare.  O cercetare prezentată marți în Science și realizată de cercetători americani sugerează, de asemenea, existența unei imunități neașteptate la noul coronavirus, asociată cu infecții anterioare cu alte virusuri.

“Acest lucru ar putea explica de ce unele persoane cu Covid-19 au foarte puține simptome, în timp ce altele au forme grave ale bolii”, menționează Daniela Weiskopf, cercetător la Institutul La Jolla din California și unul dintre autorii noului studiu.

Toate aceste studii scot în evidență importanța potențială a limfocitelor T în răspunsul imunitar la Covid-19, în condițiile în care mulți cercetători și companii farmaceutice implicate în dezvoltarea de vaccinuri s-au concentrat pe anticorpi.

Astfel, testele serologice nu sunt suficiente pentru a indica dacă o persoană are sau nu imunitate la Covid-19. Principala consecință a acestei constatări este că rata de imunizare a populației la Covid-19, detectată în prezent prin teste serologice, este mult subestimată în întreaga lume.

Până acum, testele serologice au arătat că, în regiunele cele mai afectate de pandemie, cel mult 15-20% din populație are anticorpi la SARS-CoV-2. Însă unii experți cred că rata reală este mult mai mare.

“Înțelegerea impactului prezenței acestor limfocite T asupra infecției cu SARS-CoV-2 are o importanță capitală în gestionarea pandemiei”, afirmă autorii studiului realizat în Germania.

POSIBILĂ IMUNITATE ÎNCRUCIȘATĂ

Cercetări anterioare au sugerat că unul dintre factorii-cheie în dinamica transmiterii coronavirusului SARS-CoV-2 va fi gradul de imunitate încrucișată între SARS-CoV-2 și alte coronavirusuri care circulă deja de mai mult timp.

SARS-CoV-2 face parte din categoria betacoronavirusurilor, care mai include coronavirusurile SARS-CoV-1 (care a provocat epidemia SARS din 2002-2003), MERS, HCoV-OC43 și HCoV-HKU1 (ultimele două provocând răceli).

Coronavirusurile SARS-CoV-1 și MERS provoacă boli severe, cu o rată de deces în rândul persoanelor infectate de 9%, respectiv 36%, însă rata de transmitere a ambelor infecții este redusă.

În schimb, coronavirusurile HCoV-OC43 și HCoV-HKU1 provoacă infecții de multe ori asimptomatice sau infecții la nivelul tractului respirator superior.

Aceste două coronavirusuri sunt a doua cea mai importantă cauză a răcelilor sezoniere. De altfel, HCoV-OC43 și HCoV-HKU1 provoacă “epidemii” de răceală în perioada iernii în statele din zonele cu climă temperată de pe glob, ceea ce sugerează că transmiterea este favorizată de clima rece și de stilul de viață al oamenilor din aceste regiuni – la fel cum se întâmplă în cazul gripei.

Potrivit specialiștilor, imunitatea la HCoV-OC43 și HCoV-HKU1 dispare în mai puțin de un an (cel mult 45 de săptămâni), în timp ce infecția cu SARS-CoV-1 generează o imunitate de mai lungă durată (până la 2 ani).

Betacoronavirusurile pot induce imunitate încriucișată – adică infecția cu un coronavirus generează imunitate și pentru alt coronavirus.

Astfel, studii anterioare au arătat că infecția cu SARS-CoV-1 generează anticorpi care neutralizează și HCoV-OC43, în timp ce infecția cu HCoV-OC43 produce anticorpi care funcționează împotriva  SARS-CoV-1.

Deocamdată, nu este clar dacă există imunitate încrucișată și în cazul SARS-CoV-2.

  Citește mai multe despre:
  Categorii:
scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu