Vaccinarea rămâne cea mai eficientă strategie de prevenire şi control a gripei aviare la om, în ciuda eficacităţii variabile a vaccinului în funcţie de tulpini. Aceasta este opinia autorilor unei noi analize care a investigat cercetările existente privind vaccinurile împotriva gripei aviare la om.
Publicate marţi în revista Human Vaccines & Immunotherapeutics, rezultatele analizei sunt deosebit de oportune după ce, săptămâna trecută a fost semnalat faptul că tulpina H5N1 a gripei aviare a trecut din nou, pentru a doua oară, de la vite la om în Statele Unite, ceea ce a provocat temeri legate de infecţii de la om la om, cu posibile consecinţe pandemice critice.
Cazurile de gripă aviară au fost recunoscute pentru prima dată în bovinele din Statele Unite în luna martie.
De atunci, această tulpină s-a răspândit în principal între vaci, iar oamenii de ştiinţă au descoperit niveluri foarte ridicate de virus în laptele crud (laptele pasteurizat ar fi sigur, potrivit experţilor, după ce a prezentat ARN viral, dar nu şi virus infecţios).
Până în prezent, se ştie însă că două persoane au contractat virusul gripei aviare. Ambii pacienţi - fermieri americani - au raportat doar simptome oculare şi, prin tratament, s-au recuperat complet.
În urma testelor efectuate asupra primului caz uman, s-a constatat că tulpina a suferit o mutaţie pentru a se adapta mai bine la celulele mamiferelor, dar atâta timp cât acel om nu a transmis virusul la o altă persoană, probabil că răspândirea a fost oprită în acel moment.
Odată cu cel de-al doilea caz, Centrele americane pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) au publicat o declaraţie prin care afirmă că monitorizează intens sistemele de supraveghere a gripei, în special în statele afectate.
„Nu a existat niciun semn de activitate neobişnuită a gripei la oameni, inclusiv în cadrul supravegherii sindrologice”, a raportat CDC.
Îngrijorarea acum, însă, este că, dacă H5N1 continuă să sufere mutaţii în medii propice (cum ar fi în fermele de bovine aflate în apropierea habitatelor umane) şi acest lucru continuă suficient de mult timp - are potenţialul de a găsi o combinaţie care să se răspândească cu uşurinţă la oameni.
Rezultatele acestei noi cercetări, efectuate de o echipă de la Universitatea din Georgia, Statele Unite, sugerează că vaccinurile rămân în continuare „principala apărare” împotriva răspândirii potenţiale a gripei aviare, cum ar fi H5N1 şi altele evaluate.
„Subtipurile H5N1, H7N9 şi H9N2 ale virusului gripei aviare reprezintă o dublă ameninţare, care riscă nu numai să provoace pierderi economice semnificative pentru industria avicolă mondială, dar prezintă şi o preocupare urgentă pentru sănătatea publică, din cauza evenimentelor de răspândire documentate şi a cazurilor umane”, explică autoii noii analize.
Echipa a examinat studii privind vaccinurile testate pe şoareci, dihori, primate neumane, precum şi studii clinice privind vaccinurile împotriva gripei aviare la om şi a evaluat atât platformele stabilite, cât şi noile direcţii promiţătoare.
Revizuirea efectuată sugerează că vaccinurile inactivate sunt o opţiune sigură şi accesibilă care activează în principal imunitatea umorală - partea sistemului imunitar uman care produce anticorpi.
Se ştie că vaccinurile gripale vii atenuate (LAIV) induc un răspuns imunitar mai amplu decât vaccinurile inactivate, activând nu numai producţia de anticorpi, ci şi apărarea mucoaselor şi a celulelor.
În această nouă analizăe, autorii sugerează că acest răspuns mai larg poate oferi o protecţie mai mare, deşi, se sugerează că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înţelege pe deplin şi a valorifica potenţialele sale beneficii atât pentru aplicaţii umane, cât şi agricole.
Analiza a examinat, de asemenea, alternative, cum ar fi vaccinurile cu particule asemănătoare virusului (VLP) şi vaccinurile cu ARN mesager (ARNm), care au apărut mai recent.
Deşi vaccinurile VLP pentru gripa aviară au date limitate privind studiile clinice la om, rezultatele studiilor efectuate pe şoareci şi dihori au fost promiţătoare, au constatat autorii.
Vaccinurile cu ARNm împotriva subtipurilor H5N1 şi H7N9 ale gripei aviare au generat, de asemenea, un răspuns imunitar rapid şi puternic la şoareci şi dihori şi, deşi datele privind oamenii sunt puţine, rezultatele unui studiu de fază I al unui vaccin cu ARNm H7N9 la oameni sănătoşi au fost „încurajatoare”.
În general, echipa sugerează că „explorarea şi utilizarea unei game variate de platforme de vaccinuri” va fi „crucială pentru îmbunătăţirea pregătirii pentru pandemii şi atenuarea ameninţării reprezentate de virusurile gripei aviare”.
Între timp, gripa aviară înalt patogenă pare că se răspândeşte şi la alte animale în Statele Unite.
Astfel, gripă aviară a fost confirmată pentru prima dată la o alpaca, potrivit Laboratoarelor Serviciilor Veterinare Naţionale ale Departamentului de Agricultură (USDA) al Statelor Unite.
Animalele care au fost testate pozitiv se aflau într-o fermă din Idaho, unde păsările de curte au fost testate pozitiv pentru virus şi au fost sacrificate în luna mai. Alpacaua a fost testată pozitiv la 16 mai, a precizat USDA într-un comunicat de presă.
Secvenţa genetică a virusului izolat de la alpaca arată că acesta este strâns înrudit cu virusul H5N1 care circulă în prezent la bovinele de lapte în Statele Unite.
