Preeclampsia este o complicație a sarcinii în care gravida este posibil să aibă tensiune arterială ridicată, niveluri ridicate de proteină în urină, acest lucru fiind un semn de leziuni renale, sau alte semne care indica organe interne afectate. Acest sindrom poate include afectări variate ale unor organe și sisteme de importanță vitală printre care se numără rinichi, ficat, inimă, vase de sânge, sistem nervos, coagularea sângelui. În prezent, preeclampsia poate fi vindecată doar prin nașterea bebelușului.
Un anticorp dezvoltat de cercetători canadieni împreună cu o echipă din Statele Unite, aflat în prezent în curs de testare pentru tratarea leziunilor cerebrale traumatice și a bolii Alzheimer, ar putea ajuta și la diagnosticarea și tratarea preeclampsiei.
Cercetătorii de la universitățile Western (Canada) și Brown (Statele Unite), au făcut un progres revoluționar în identificarea cauzei principale și a unei potențiale terapii pentru preeclampsie.
Această complicație a sarcinii afectează până la opt la sută dintre sarcini la nivel mondial și este principala cauză a mortalității materne și fetale din cauza nașterii premature, a complicațiilor legate de placentă și a lipsei de oxigen.
O nouă cercetarea a identificat o proteină toxică, cis P-tau, în sângele și placenta pacientelor cu preeclampsie.
Potrivit studiului, publicat recent în Nature Communications, cis P-tau este un factor circulant central al preeclampsiei cu un rol major în provocarea complicațiilor mortale.
„Cauza principală a preeclampsiei a rămas (până acum) necunoscută, iar fără o cauză cunoscută nu a existat niciun tratament. Nașterea înainte de termen este singura măsură de salvare a vieții”, a declarat dr. Kun Ping Lu, profesor de biochimie și oncologie la facultatea de medicină și stomatologie din Ontario (Canada).
Studiul identifică cis P-tau ca fiind un principal vinovat și biomarker pentru preeclampsie, potrivit concluziilor acestui studiu.
„Proteina toxică ar putea fi utilizată pentru diagnosticarea timpurie a complicațiilor și este o țintă terapeutică ccheie”, a declarat dr. Surendra Sharma, de la Brown.
În 2016, dr. Sharma, unul dintre cei mai importanți cercetători în domeniul preeclampsiei, și echipa sa au identificat că această afecțiune și boli precum Alzheimer au cauze profunde similare legate de probleme legate de proteine.
Această cercetare se bazează pe această descoperire.
Până acum, cis P-tau era asociat în principal cu tulburări neurologice precum boala Alzheimer, leziuni cerebrale traumatice (TCC) și AVC.
Această asociere a fost descoperită de Kun Ping Lu și Xiao Zhen Zhou de la Western, în 2015, ca urmare a deceniilor lor de cercetare privind rolul proteinei tau în cancer și Alzheimer.
Un anticorp dezvoltat de Zhou în 2012 pentru a viza doar proteina toxică, lăsând nevătămată perechea sa sănătoasă, se află în prezent în curs de testare clinică la pacienții umani care suferă de TCC și de boala Alzheimer.
Anticorpul a furnizat rezultate promițătoare pe modele animale și pe culturi de celule umane în tratarea afecțiunilor cerebrale.
Cercetătorii au fost curioși dacă același anticorp ar putea funcționa ca un potențial tratament și pentru preeclampsie.
În urma testării anticorpului pe modele de șoareci, aceștia au descoperit rezultate uimitoare.
„În acest studiu, am constatat că anticorpul cis P-tau a epuizat eficient proteina toxică din sânge și placentă și a corectat toate caracteristicile asociate cu preeclampsia la șoareci”, a declarat dr. Sharma.
Potrivit acestuia, caracteristicile clinice ale preeclampsiei, cum ar fi tensiunea arterială crescută, prezența excesivă de proteine în urină și restricția creșterii fetale, printre altele, au fost eliminate, iar sarcina a fost normală
Dr. Sharma și echipa sa de la Brown lucrează la dezvoltarea unui test pentru detectarea timpurie a preeclampsiei și a unor terapii pentru tratarea acestei afecțiuni. În opnia sa, rezultatele acestui studiu i-au adus mai aproape de obiectivul lor.
Femeile de culoare și hispanice sunt mai susceptibile
Moartea tragică a campioanei americane la atletism Tori Bowie, la începutul acestui an, a pus în centrul atenției preeclampsia, care afectează în mod disproporționat femeile de culoare și hispanice.
O medaliată cu aur, argint și bronz la Jocurile Olimpice din 2016, Bowie, în vârstă de 32 de ani, a fost găsită moartă în patul ei pe 2 mai 2023, în timp ce era însărcinată în aproximativ opt luni. Potrivit raportului de autopsie, complicațiile ar fi putut implica eclampsia – o formă severă de preeclampsie.
„Cercetările au arătat că femeile din anumite rase au gene care ar putea duce, eventual, la niveluri de tensiune arterială mai mari decât media, creând în cele din urmă condiții pentru preeclampsie în timpul sarcinii”, a spune dr. Sharma.
„Cu toate acestea, este de asemenea adevărat că în multe țări cu un nivel socio-economic scăzut nu există un registru care să înregistreze cazurile de EP. Așadar, legătura sa cu alți factori de mediu este încă neclară”, a precizat el.
Preeclampsia și creierul
Cercetările recente au făcut lumină, de asemenea, asupra impactului pe termen lung al preeclampsiei și a posibilelor legături cu sănătatea creierului.
„Preeclampsia prezintă pericole imediate atât pentru mamă, cât și pentru făt, dar efectele sale pe termen lung sunt mai puțin înțelese și încă în desfășurare”, a explicat dr. Sharma.
El a mai precizat că, cercetările sugerează un risc sporit de demență mai târziu în viață atât pentru mamele care au suferit de preeclampsie, cât și pentru copiii lor.
Cu toate acestea, legătura cauzală dintre preeclampsie și demență nu este cunoscută.
Cercetătorii spun că acest nou studiu a identificat o potențială cauză de bază a relației complexe dintre preeclampsie și sănătatea creierului.
„Studiul nostru adaugă un alt strat la această complexitate. Pentru prima dată, am identificat niveluri semnificative de cis P-tau în afara creierului în placenta și sângele pacienților cu preeclampsie. Acest lucru sugerează o legătură mai profundă între preeclampsie și problemele legate de creier”, a declarat la rândul său Sukanta Jash de la Brown, autorul principal al studiului.
Pe măsură ce oamenii de știință cercetează mai adânc, modul în care organismul nostru răspunde la stres apare, de asemenea, ca un factor potențial în apariția preeclampsiei.
„Deși genetica joacă un rol, factori precum stresul ar putea fi o piesă importantă din acest puzzle. Înțelegerea modului în care stresul și alți factori de mediu se intersectează cu markerii biologici precum cis P-tau ar putea oferi o imagine mai completă”, a completat Jash, profesor asistent de cercetare în biologie moleculară, biologie celulară și biochimie, și pediatrie la Brown.
O enzimă de răspuns la stres numită Pin1
În 1996 și 1997, Lu și Zhou au făcut descoperirea revoluționară a Pin1, care s-a dovedit a fi o enzimă de răspuns la stres.
Aceasta este o proteină specifică din celule care devine activă sau își schimbă comportamentul ca răspuns la factorii de stres, cum ar fi provocările de mediu, toxinele sau schimbările fiziologice.
„Pin1 joacă un rol esențial în menținerea proteinelor, inclusiv a proteinei tau, în forma funcțională în timpul stresului, explică prof. Zhou, specialist în patologie și medicină de laborator la facultatea canadiană de medicină și stomatologie Schulich.
Interesant este faptul că Pin1 este un jucător cheie în rețelele de semnalizare a cancerului, activând numeroase proteine care cauzează cancerul și dezactivând multe dintre cele care suprimă cancerul, a arătat el.
Prezentă la niveluri ridicate în majoritatea cancerelor umane, enzima este deosebit de activă în celulele stem canceroase, despre care se crede că au un rol central în apariția și răspândirea tumorilor și care sunt greu de țintit cu tratamentele existente.
„În esență, atunci când Pin1 este activat, poate duce la cancer. Pe de altă parte, atunci când există o scădere sau o dezactivare a Pin1, aceasta duce la formarea proteinei toxice cis P-tau, care duce la pierderea memoriei în cazul bolii Alzheimer, TCC sau AVC. Acum, am descoperit și legătura sa cu preeclampsia”, a declarat Zhou.
Rezultatele au implicații de anvergură, spun cercetătorii.
„Ar putea revoluționa modul în care înțelegem și tratăm o serie de afecțiuni, de la probleme legate de sarcină la tulburări cerebrale”, a mai spus Lu.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.