Deficitul de zinc predomină la indivizii din întreaga lume, iar în rândul copiilor deficitele de minerale pot duce la oprirea creşterii, malformaţii embrionare şi anomalii neurocomportamentale. De-a lungul mai multor decenii, ştiinţa a îmbunătăţit înţelegerea metabolismului zincului, dar un instrument de evaluare precis şi cuprinzător pentru starea sa fiziologică într-un corp uman a rămas evaziv.
Pentru a calcula cu exactitate starea fiziologică a unei persoane în funcţie de biomarkeri, o echipă de oameni de ştiinţă din domeniul alimentar de la universitatea Cornell, din N.Y., a dezvoltat o nouă metodă de evaluare pe care au numit-o Zinc Status Index.
Organismul uman are nevoie de zinc pentru a stimula imunitatea, pentru a regla metabolismul şi pentru a ajuta la vindecarea rănilor, dar mai mult de 1 miliard de oameni, aproximativ 17% din întreaga populaţie a globului, suferă de un deficit alimentar de zinc. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a cerut oamenilor de ştiinţă din lume să creeze un test robust pentru a determina cu exactitate deficitul de zinc al unui individ.
„Odată cu insecuritatea alimentară globală şi creşterea ratei obezităţii, malnutriţia afectează populaţiile vulnerabile şi cu venituri mici. Aceste probleme reprezintă o preocupare majoră, deoarece pot duce la deficit de zinc alimentar. Din cauza complexităţii şi a unui metabolism sofisticat al zincului, este foarte dificil să se măsoare cu precizie stadiul zincului în organism", a declarat Elad Tako, profesor asociat de ştiinţe alimentare la Colegiul de Agricultură şi Ştiinţe ale Vieţii, unul dintre cei trei cercetători care au dezvoltat indicele de zinc.
Lucrarea a fost publicată în revista online Nutrients.
"Această cercetare reprezintă un progres semnificativ în domeniul nutriţiei zincului şi a stării fiziologice asociate. Utilizarea indicelui pentru zinc va oferi o mai bună înţelegere a provocărilor legate de alimentaţia precară şi va îmbunătăţi capacitatea de a cuantifica impactul intervenţiilor în dieta zilnică care vizează atenuarea deficitului de zinc", a explicat Jacquelyn Cheng, doctorand în ştiinţe alimentare, principalul autor al lucrării, care a participat şi ea la dezvoltarea indexului pentru zinc.
Indicele statusului de zinc încorporează un model statistic şi se bazează pe trei piloni:
- Raportul dintre acidul gras linolenic şi un alt acid gras, acidul dihomo-gamma-linolenic, cunoscut sub numele de raportul LA:DGLA, un biomarker dezvoltat de Cornell şi raportat în 2014 de echipa laboratorul lui Tako, care indică starea fiziologică a individului;
- Expresia genică a proteinelor dependente de zinc, care sunt afectate de regimul de zinc;
- Microbiomul intestinal, ca un instrument suplimentar pentru a reflecta starea fiziologică a zincului.
Mai mult, echipa de cercetare codusă de Tako a arătat că până şi o deficienţă uşoară de zinc ar putea modifica expresia genelor în organism şi că mediul microbian al intestinului este crucial pentru metabolismul zincului. Lipsa zincului afectează negativ compoziţia populaţiilor microbiene intestinale.
„Este posibilă o detectare a deficitul sever de zinc. În schimb, este dificil să se facă diferenţa între cazurile uşoare şi moderate de deficit de zinc. De aceea, ideea de a ne baza pe un singur biomarker ar fi fost o problemă, ceea ce ne-a determinat să ne gândim cum am putea dezvolta un indice precis al stării zincului, bazat pe un grup de biomarkeri predictivi", a spus Tako.
Cercetătorul s-a arătat preocupat de subnutriţia din întreaga lume şi de alimentaţia excesivă din Statele Unite. Subnutriţia poate duce la o deficienţă de zinc la nivel global, în special în rândul populaţiilor vulnerabile, inclusiv al copiilor. „Malnutriţia devine din ce în ce mai mult o problemă în SUA, în special povara dublă a malnutriţiei care leagă practic obezitatea şi deficienţele minerale, care înseamnă zinc şi fier", a mai spus Tako.
