Infecţiile asociate asistenţei medicale (IAAM) sunt un fenomen cu care se confruntă spitalele din întreaga lume, nu doar din România. Totuşi, situaţia este agravată în ţara noastră de faptul că acestea sunt "profund subraportate", arată Strategia pentru prevenirea şi limitarea infecţilor asociate asistenţei medicale şi combaterea fenomenului de rezistenţă la antimicrobiene în România 2023-2030, elaborată de Comitetului Naţional pentru Prevenirea şi Limitarea Infecţiilor Asociate Asistenţei Medicale. Elaborarea noii strategii este prevăzută într-o lege intrată în vigoare în urmă cu peste doi ani, dar aplicarea actului normativ are mari întârzieri.
Din ianuarie 2021, România are o nouă lege (Legea nr. 3/2021) privind prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor asociate asistenţei medicale din unităţile medicale şi din azile. Pentru aplicarea legii este, însă, nevoie de legislaţie secundară, cum ar fi hotărâri de guvern şi norme de aplicare.
ÎNTÂRZIERI MAJORE
Ministerul Sănătăţii a elaborat abia în februarie un proiect cu normele de aplicare ale actului normativ, iar săptămâna aceasta a lansat în dezbatere un proiect de hotărâre de guvern care urmează să aprobe strategia pentru prevenirea şi limitarea infecţilor asociate asistenţei medicale şi combaterea fenomenului de rezistenţă la antimicrobiene în România în perioada 2023-2030.
Legea nr. 3/2021 “reglementează cadrul general pentru prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor asociate asistenţei medicale, denumite în continuare IAAM, cu scopul de a creşte nivelul de siguranţă a pacienţilor internaţi în unităţile medicale, precum şi a persoanelor asistate şi îngrijite în centre rezidenţiale pentru persoane adulte aflate în dificultate”.
Actul normativ prevedea că, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii, Ministerul Sănătăţii va elabora, împreună cu Ministerul Muncii, normele metodologice de aplicare a acesteia, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Tot în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii urma să fie înfiinţat, prin hotărâre a Guvernului, Comitetul Naţional pentru Prevenirea şi Limitarea Infecţiilor Asociate Asistenţei Medicale (CNPLIAAM), din a cărui componenţă fac parte reprezentanţi ai mai multor instituţii şi autorităţi şi care are ca principale atribuţii elaborarea Strategiei naţionale şi a planurilor naţionale pentru prevenirea şi limitarea riscurilor legate de IAAM.
Acest comitet a fost, însă, înfiinţat abia în iulie 2022, la un an şi jumătate de la intrarea în vigoare a legii.
CE PREVEDE NOUA STRATEGIE
Strategia, un document de 16 pagini, conţine mai multe obiective generale şi direcţii de acţiune pentru atingerea acestora.
Documentul prevede cinci obiective strategice principale: îmbunătăţirea conştientizării şi înţelegerii rezistenţei la substanţe antimicrobiene (AMR), îmbunătăţirea cunoaşterii AMR prin supraveghere şi cercetare, scăderea incidenţei infecţiilor prin măsuri eficace de sanitaţie, igienă şi de prevenire a infecţiilor, optimizarea utilizării agenţilor antimicrobieni şi realizarea de investiţii sustenabile în combaterea AMR.
Pe lângă acestea, strategia cuprinde şi şapte obiective generale: îmbunătăţirea cadrului legislativ privind prevenirea, supravegherea şi limitarea IAAM şi AMR, îmbunătăţirea cunoştinţelor şi a atitudinii personalului medical asupra IAAM, AMR şi privind utilizarea corectă a antibioticelor, asigurarea unui cadru coerent de raportare a datelor de IAAM şi AMR la nivel naţional, în linie cu documentele strategice şi cu indicatorii UE şi OMS, comunicarea informaţiilor către public în mod transparent, ca modalitate de combatere a IAAM şi AMR, asigurarea resurselor umane suficiente numeric şi ca pregătire şi a resurselor tehnice adecvate monitorizării IAAM şi AMR, optimizarea utilizării antibioticelor şi vaccinării în medicina umană şi veterinară şi prevenirea şi limitarea IAAM prin aplicarea unor măsuri eficiente de prevenire a infecţiilor.
Documentul prevede şi măsuri care trebuie implementate pentru atingerea acestor obiective, între care revizuirea legislaţiei în vederea asigurării unui buget dedicat serviciilor de prevenire şi limitare a IAAM şi AMR şi definirea responsabilităţilor instituţionale pentru adoptarea politicilor de sănătate pentru limitarea IAAM şi AMR.
Alte măsuri prevăzute sunt revizuirea condiţiilor minimale de funcţionare a laboratoarelor de analize medicale, inclusiv stabilirea standardului minim de echipamente pentru laboratoarele de microbiologie, şi înfiinţarea graduală în spitale (iniţial în spitale de categoria I, ulterior în cele de categoria II) a laboratoarelor de microbiologie cu funcţionare permanentă.
Strategie propune şi implementarea recomandărilor UE în domeniul prescripţiei de antibiotice, mai ales în privinţa utilizării judicioase a antibioticelor în unităţile sanitare.
CÂT DE GRAVĂ ESTE SITUAŢIA ÎN ROMÂNIA
Documentul face şi o radiografie a situaţiei actuale privind infecţiile nosocomiale din sistemul sanitar românesc.
Astfel, din datele furnizate către ECDC, România prezintă caracteristici asemănătoare ţărilor din sudul Europei, înregistrând procente ridicate ale rezistenţei la antibiotice pentru bacteriile izolate din infecţii invazive: Staphylococcus aureus rezistent la meticilină, Klebsiella pneumoniae rezistentă la cefalosporine de generaţia a treia şi carbapeneme, Escherichia coli rezistentă la aminoglicozide, quinolone, cefalosporine de generaţia a treia etc.
"Pe de altă parte, IAAM sunt profund subraportate în România. Numărul extrem de redus de IAAM raportate la nivel naţional reprezintă o barieră importantă atât în cunoaşterea dimensiunilor şi caracteristicilor reale ale acestui fenomen, precum şi în analiza consecinţelor sale asupra siguranţei pacientului şi a calităţii actului medical", se arată în strategie.
Documentul prezintă şi un exemplu pozitiv, creat prin introducerea sistemului naţional de supraveghere al infecţiilor cu Clostridioides difficile în anul 2014, ceea ce a determinat o mai bună raportare a IAAM.
Potrivit autorilor strategiei, consumul de antibiotice este principalul determinant al apariţiei de noi mecanisme de rezistenţă microbiană, inclusiv al multirezistenţei, dar şi unul dintre factorii declanşatori ai unor infecţii asociate asistenţei medicale, cum sunt cele determinate de Clostridioides difficile.
În România, consumul de antibiotice este în continuare ridicat şi s-a reluat tendinţa de creştere existentă pe intervalul 2011-2015. Ultimele date disponibile arată că volumul consumului din 2019 a fost cu 6,5-6,7% peste nivelul din 2016-2017.
"Cu 27,26 DDD/1000loc/zi, avem în 2019 al 3-lea cel mai ridicat consum între statele europene, tendinţe care se menţin în continuare. Inversarea tendinţei pozitive din 2016-2017 este cel mai probabil corelată cu absenţa aproape completă a campaniilor de informare pentru public şi pentru medicii prescriptori", menţionează documentul.
O altă problemă este utilizarea preferenţială a categoriilor de antibiotice cu spectru larg în România, deşi de câţiva ani a fost tras un semnal de alarmă în privinţa îmbolnăvirilor determinate de Clostridioides difficile, iar infecţiile cu germeni multirezistenţi sunt frecvent semnalate.
Problema subraportării infecţiilor asociate asistenţei medicale a fost semnalată la finalul anului trecut şi de ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.
Potrivit ministrului, România raportează în prezent doar 1% din totalul cazurilor externate ca fiind infecţii asociate asistenţei medicale, în timp ce media la nivel european este de 7%.
