Intellectual Property and New Health Challenges -
Institutul de genomică al UMF Carol Davila va stimula medicina personalizată în România. Dr. Simona Dima: Este important să avem genomul național de referință

<div class="supratitlu">Intellectual Property and New Health Challenges -</div>Institutul de genomică al UMF Carol Davila va stimula medicina personalizată în România. Dr. Simona Dima: Este important să avem genomul național de referință
mai 04 15:47 2023
Articol scris de:
Timp citire articol: 3 minut(e)

Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București a demarat un proiect important, de creare a Institutului de Cercetare Dezvoltare în Genomică. Înființarea acestui institut va avea un impact considerabil asupra dezvoltării medicinei personalizate în România, mizele fiind realizarea  genomului național de referință, identificarea unui panel de mutații caracteristic populației din țara noastră și transpunerea acestor informații în practica clinică, a transmis dr. Simona Dima, cercetător științific, director de cercetare la Institutul Clinic Fundeni, la dezbaterea Intellectual Property and New Health Challenges, organizată de redacția 360medical.ro.

Primii pași pentru înființarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică au fost făcuți în 2021, prin aprobarea unei hotărâri de guvern.

Între timp, România a obținut o finanțare europeană de circa 85 milioane euro, prin Programul Operațional Sănătate, care va aloca fonduri pentru proiectul ROGEN, de dezvoltării a cercetării genomice în țara noastră.

Inițiativa va permite României să participe și la programe europene în domeniul genomicii, prin infrastructura națională care urmează să fie creată în jurul Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică.

În prezent, România are o infrastructură de genomică fragmentată, cu instituții care au proiecte la nivel regional, în care se fac secvențieri pe anumite patologii și paneluri de gene, precum cancerele sau bolile rare.

“În momentul în care institutul de genomică va depăși faza aceasta în care trebuie să facă activitate de cercetare, probabil că multe dintre activități se vor face centralizat. La acel moment, vor exista instituții unde se vor realiza secvențieri țintite, la nivelul laboratoarelor de biologie moleculară”, a explicat dr. Simona Dima.

Există deja un memorandum semnat între 21 de instituții universitare și medicale din România pentru a realiza Rețeaua Națională de Medicină Genomică.

PROIECTUL ROGEN

Proiectul ROGEN are ca obiectiv principal dezvoltarea cercetării medicale genomice în România printr-o abordare integrată a activităților de cercetare, inovare și transfer tehnologic. Proiectul include și o agendă națională de genomică.

Miza este dezvoltarea medicinei personalizate în România, prin transferul în clinică a rezultatelor cercetării. Una dintre componentele esențiale este standardizarea sistemului.

“Primele etape ale proiectului vor consta în standardizare, este foarte important ca toată lumea să lucreze după standarde”, a menționat dr. Dima.

“Cele 4 biobănci pe care noi am spus că le vom implementa vor folosi același sistem. Pacientul – îl vom putea urmări din momentul în care am prelevat proba. (…) El intră într-un program în care este tratat personalizat. În anumite perioade ale tratamentului, vor mai fi prelevate probe de la pacient, să vedem ce se întâmplă în evoluția lui”, a completat medicul.

Un alt obiectiv este identificarea de caracteristici genomice reprezentative pentru România.

“Dacă am observat că avem un panel de mutații reprezentativ pentru o anumită boală în România, să ne ducem către industrie și să reușim să brevetăm acel panel și, mai mult decât atât, să reușim să-l aplicăm după aceea la nivel clinic”, a arătat dr. Simona Dima.

Proiectul va permite și realizarea unui genom național de referință pentru România.

“Ne-am propus să facem secvențierea întregului genom la 10.000 de pacienți, care să fie clinic sănătoși, dar să facem secvențiere și pe patologii – pe boli rare, pe boli infecțioase – și să vedem ce este caracteristic pentru populația din România”, a subliniat dr. Dima.

Alte activități incluse în proiect sunt cele de editare genomică și genomică funcțională, scopul final fiind transpunerea lor în practica clinică.

Rezultatele cercetărilor realizate vor fi păstrate într-o bază de date securizată a noului institut de genomică. “Datele vor reprezenta o adevărată bogăție pentru România pentru că ne arată cine suntem noi, ca identitate, ce putem face cu aceste date pentru a avea un sistem medical mai bun și să implementăm un sistem de medicină personalizată”, a mai spus medicul.

 

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu