INTERVIU Dr. Eddan Athir: O treime din populația globului, infectată cu MTB. Numai tuberculoza pulmonară este contagioasă

martie 24 09:00 2022 de Alexandra Mănăilă Timp citire articol: 6 minut(e)

Din 49.752 de cazuri de tuberculoză raportate în Regiunea Economică Europeană (Uniunea Europeană, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia), aproape un sfert sunt din România, arată ultimul raport ECDC, publicat în 2021 cu date din 2019. Țara noastră se situează pe locul 4 ca număr absolut de cazuri în Regiunea OMS Europa, după Federaţia Rusă, Ucraina și Uzbekistan, iar ca număr de cazuri noi şi recidive la 100.000 de locuitori este pe locul 6 în Regiunea OMS Europa. România a raportat cel mai mare număr de cazuri în regiune la copii, respectiv 14.1 cazuri între 0 şi 4 ani la 100.000 de locuitori şi 12.2 cazuri între 5 şi 14 ani la 100.000 de locuitori. Pentru că pe 24 martie se celebrează Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei, cea mai răspândită și mai persistentă boală infecțioasă la om, l-am invitat pe dr. Eddan Athir, medic primar radiologie și imagistică medicală, cu specializare în imagistica toracală, în cadrul Medima Health, să ne ofere mai multe informații despre această boală, despre simptome și tratament, dar și despre felul în care pandemia de COVID-19 a afectat diagnosticarea cazurilor de TB în România.

Împreună cu alte trei ţări, Franţa, Polonia şi Marea Britanie, România cumulează peste jumătate din cazurile de tuberculoză raportate în regiune. D-le dr. Eddan Athir cât de  contagioasă este tuberculoza și ce anume duce la apariția acestei afecțiuni?

Tuberculoza este o boală infecto-contagioasă, cu caracter endemic, produsă de o bacterie numita Mycobaterium tuberculosis (MTB) sau bacilul Koch. Este cea mai răspândită și mai persistentă boală infecțioasă la om, aproximativ o treime din populația globului este infectată cu MTB. Cel mai frecvent afectează plămânul, dar mai rar poate avea și alte localizari (ex: os, ganglioni limfatici, creier, rinichi etc).

Este important de știut că transmiterea bacteriei este pe calea aerului prin picături mici (ce nu se pot vedea) eliminate de persoane bolnave de tuberculoză prin tuse, strănut sau chiar vorbire. Când alte persoane inspiră acest aer, unele picături cu bacterii pot ajunge în plămân și să determine la unele persoane apariția tuberculozei.

De reținut că numai tuberculoza pulmonară este contagioasă, nu și tuberculoza cu alte localizări/extrapulmonară!

Nu toate persoanele infectate cu MTB dezvoltă tuberculoza boală, aproximativ 1 din 10 persoane se îmbolnăvesc de tuberculoză. Riscul este mai mare la persoanele cu sistem imunitar slăbit din diverse cauze precum: infecție HIV, diabet zaharat, stres, alimentație precară, consum de alcool/ droguri, etc., dar și în cazul persoanelor ce locuiesc în spații aglomerate insuficient ventilate: azile, închisori, refugiați etc.

Care sunt simptomele bolii?

Semnele obișnuite ale tuberculozei sunt: tuse persistentă care durează mai mult de 2-3 săptămâni, durere toracică, însoțite adesea de manifestări generale nespecifice: indispoziție, fatigabilitate, scădere în greutate, pierderea poftei de mâncare, febră care nu cedează în timp, transpirații nocturne. La persoanele diabetice, un dezechilibru recent al valorilor glicemiilor până atunci bine controlate poate constitui un semnal de alarmă.

Ce investigații se fac pentru a diagnostica tuberculoza?

Suspiciunea diagnosticului de tuberculoză se bazează pe elemente epidemiologice: prezența contactului cu bolnavi confirmați cu tuberculoză pulmonară, elemente clinice – simptome generale și simptome specifice în funcție de localizare și elemente paraclinice – deseori imagistice. Radiografia toracică ocupă un loc central în suspiciunea de tuberculoză pulmonară.

Un test cutanat la tuberculină (IDR la PPD) sau o analiză a sângelui (ex. Quantiferon TB) poate arăta dacă o persoană a fost infectată cu MTB, dar aceste teste nu pot face diferența între infecția cu tuberculoză latentă sau îmbolnăvirea cu tuberculoză. Pentru diagnosticul de tuberculoză este necesară izolarea MTB din probe clinice specifice localizării tuberculozei, cel mai frecvent examen de spută.

Ce implică tratamentul pentru tuberculoză?

În România, tratamentul și consultațiile de control sunt gratuite. Tratamentul se bazează pe antibiotice particulare eficiente asupra MTB (frecvent combinație de 4 antibiotice), cu regimuri de tratament bine stabilite în funcție de fiecare caz. Adesea tratamentul este inițiat în spital sub directă observație până când pacientul nu mai este contagios, fiind ulterior continuat la domiciliu cu efectuare de controale medicale periodice. Durata tratamentulului este de minim 6 luni, dar uneori poate ajunge până la 2 ani. Este foarte imprtantă aderența la tratament, deoarece o oprire precoce a tratamentului crește riscul de recidivă a bolii și de apariție a rezistenței la tratament.

Pot fi complicații în urma tratamentului?

Da, monitorizarea efectelor adverse este un parametru esențial pentru asigurarea complianței și succesului tratamentului. Acestea sunt mai frecvente în primele săptămâni de tratament și sunt reprezentate de: greață, vărsături, erupții cutanate, afectare hepatică (ce poate duce uneori la întreruperea temporară a medicației), dureri articulare, surditate, constipație și diaree. Majoritatea reacțiilor adverse nu sunt grave și pot fi combătute prin tratament specific.

Tuberculoza poate fi prevenită?

Da, prevenția primară a tuberculozei este realizată prin izolarea și tratarea bolnavilor cu tuberculoză pulmonară activă. Prevenția secundară se realizează prin vaccinarea BCG, care asigură prevenția formelor severe de tuberculoză și trebuie efectuată imediat după naștere și chimioprofilaxia pentru persoanele din grupele la risc (tratament cu Izoniazidă timp de 6 luni).

Ce părere aveți despre tuberculoza multidrog rezistentă care este o problemă în România? Împreună cu Lituania, cumulăm 75.0% din totalul de cazuri de XDR-TB (tuberculoza rezistentă la aproape toate medicamentele). Cum poate fi tratată?

Tuberculoza multidrog rezistentă este forma de tuberculoză rezistentă la 2 dintre antibioticele cele mai importante folosite pentru tratamentul acesteia. Tratamentul presupune regimuri diferite de antibiotice față de regimul clasic de tratament, cu o perioadă mai îndelungată (24 luni) și asociază mai multe reacții adverse, mai severe decât cele din regimul clasic, presupune adesea spitalizare pe o perioadă îndelungată. Tuberculoza multidrog rezistentă este grevată de o simptomatologie mai severă, cu multiple complicații, în unele cazuri chiar cu decesul pacientului. Un tratament corect și complet al cazurilor nou-diagnosticate de tuberculoză reprezintă pilonul central în reducerea incidenței formei multidrog rezistente.

Ce se poate face ca România să nu mai fie endemică la tuberculoză?

Există în România un Program Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei prin intermediul căruia se asigură prevenția, depistarea, diagnosticul și tratamentul tuberculozei, cu rezultate foarte bune și obiective clare pentru scăderea incidenței și prevalenței  pe viitor a cazurilor de tuberculoză.

Cum ați caracteriza un pacient cu tuberculoză care nu se tratează?

Un pacient cu tuberculoză netratat pe perioadă îndelungată reprezintă un pericol atât pentru sine, întrucât netratată tuberculoza duce la modificări invalidante și chiar deces, dar pe de altă parte reprezintă un pericol de sănătate publică, fiind un generator de numeroase cazuri noi de tuberculoză.

Cum a afectat pandemia de COVID-19 diagnosticarea cazurilor de TB în România?

Am asistat în ultimul timp la multiple cazuri grave de tuberculoză, diagnosticate tardiv, cu afectări pulmonare extinse, cel mai probabil din cauza îngreunării accesului pacienților în această perioadă. Tuberculoza este o boală infecțioasă, cu simptome de multe ori nespecifice, ce pot duce la o evoluție îndelugată a bolii și la un diagnostic tardiv, însă un tratament corect și complet duce la vindecare.