INTERVIU Dr. Horațiu Coman (Germania): Medicii români pot face pași profesionali extraordinari în Occident pentru că acolo meritocrația este cea care triază, spre deosebire de România

INTERVIU Dr. Horațiu Coman (Germania): Medicii români pot face pași profesionali extraordinari în Occident pentru că acolo meritocrația este cea care triază, spre deosebire de România
aprilie 19 15:17 2019
Articol scris de:
Timp citire articol: 5 minut(e)

Medicul român Horațiu Coman, care profesează de mulți ani la Spitalul Martin Luther din Bochum, a explicat, într-un interviu acordat 360medical.ro, care sunt principalele diferențe între sistemul medical românesc și cel din statele occidentale. Dr. Horațiu Coman consideră că, spre deosebire de România, sistemul medical din statele vestice le oferă medicilor români posibilități mult mai mari de a avansa profesional și ierarhic, deoarece este bazat pe meritocrație.

Medicul a mai explicat că sistemul medical occidental este bazat pe competiție, atât între spitale, cât și între casele de asigurări de sănătate, în timp ce medicii din România se confruntă cu multe limite financiare.

Dr. Horațiu Coman consideră că medicii români sunt foarte bine pregătiți și că, dacă avea la dispoziție în România tehnologia și susținerea financiară din Occident, ar avea rezultate chiar mai bune decât cele din sistemele medicale vestice, deoarece “fiind latini, punem mai mult suflet în tot ceea ce facem”.

Interviul complet acordat 360medical.ro de către medicul Horațiu Coman.

Sunt foarte mulți medici români plecați să profeseze în străinătate, dumneavoastră sunteți unul dintre ei. Sunt bine pregătiți medicii români, sunt competitivă pe plan internațional?

Școala medicală românească a dat mereu medici buni. Am spus și cu alte ocazii, dacă medicii români ar avea la dispoziție tehnologia vestică și susținerea financiară pe domeniul medical al celor din Vest, am avea rezultate mult peste ce se întâmplă acolo.

Noi, fiind latini, punem mai mult suflet în tot ceea ce facem. N-am auzit – și cunosc zeci de medici care îmi sunt prieteni, sau prieteni ai prietenilor – despre medici români care să se facă de rușine plecând din România.

Sigur, există și excepții, dar în marea lor majoritate își reprezintă țara cu brio acolo unde se duc și sunt apreciați.

Ca dovadă, într-un timp foarte scurt poți să faci pași ierarhici, profesionali extraordinari, pași pe care poate în România nu-i faci, pentru că meritocrația este cea care triază acolo, într-adevăr. Și medicii români ajung în vârf.

Vorbeați de meritocrație ca diferență între sistemul medical din Occident și cel românesc. Ce alte diferențe sunt? Ce are sistemul vestic în plus față de cel medical românesc?

În primul rând, modul în care este organizată plata sistemului medical. În Germania, există mai multe variante de asigurări: este o asigurare de bază, este o asigurare semi-privată – în care, pe lângă asigurarea de bază, mai optezi pentru un surplus în cazul în care intervine un tratament intraspitalicesc și trebuie să rămâi internat o perioadă de timp – și există asigurările private.

Toți cetățenii din Germania sun obligați să aibă o variantă de asigurare medicală. Tipul de asigurare este dat de venitul fiecăruia.

Pornind de la acest sistem – care funcționează foarte bine, din punctul meu de vedere, pentru că toată lumea este asigurată -, în momentul în care acești pacienți ajung în situația în care trebuie să fie internați în spital, toate manevrele care le sunt efectuate pacienților respectivi sunt decontate de către casele de asigurări.

Și spun case pentru că nu este o singură casă, ci sunt circa 280 de case care sunt în competiție pe piață, cu mai mulți sau mai puțini asigurați în portofoliu. Această competiție crește și calitatea actului medical.

Spitalele, la rândul lor, încearcă să atragă mai mulți pacienți, oferind tratamente tot mai bune și știind că tot ceea ce li se oferă pacienților le este decontat de către casa de asigurare. Aceasta este prima diferență majoră.

Pornind de aici, și medicii având garanția unui salariu care să-i liniștească, se dezvoltă echipele, pentru că interesul este ca echipa să funcționeze.

În cazul în care cineva din echipă lipsește, lucrurile trebuie să meargă mai departe. Funcționează secția, funcționează spitalul, toate merg înainte, pacienții sunt mulțumiți.

Cam acestea ar fi principalele lucruri care diferă radical față de sistemul românesc.

Desigur, sistemul german nu este perfect, suferă și el, dar te lovești de cu totul alte probleme. Acolo încerci să asiguri un echilibru între costuri și veniturile pe care le ai, trebuie să gândești și în termeni economici, pentru că, inevitabil, medicina are și o parte economică, dar fără a fi în dauna pacientului.

Aici, din păcate, medicii se luptă cu mult prea multe limite financiare – și nu mă refer la salarii, pentru că acest aspect a fost, cât de cât, rezolvat.

Mă refer la materiale. Putem să luăm angiograf, putem să luăm CT-uri, putem să luăm foarte multă aparatură, dar dacă materialele consumabile, de care avem nevoie în practica zilnică, nu ne sunt puse la dispoziție, le folosim degeaba.

Este ca și cum cumpărăm cea mai scumpă mașină, dar nu avem benzină să îi punem în rezervor.

Sunt mari diferențe între spitalele din România. Care este explicația – ține mai mult de organizare, de medici, de finanțare?

Puțin din toate. Categoric, organizarea este cea care contează – de la cap pornește totul. Dacă este un cap luminat în frunte, care are o viziune și care are și susținere financiară, sigur că lucrurile se mișcă. Anul trecut am văzut un film care arăta cum arăta spitalul din Suceava acum 10 ani și cum arată acum: este fantastic.

Vă spun sincer, sunt de mulți ani în Germania și sunt spitale în Germania care nu arată cum arată spitalul din Suceava, în care su există atâta aparatură performantă cum este în spitalul din Suceava. Deci este de admirat ceea ce se întâmplă la Suceava.

Interviul a fost acordat în marja primului Simpozion regional multidisciplinar de tehnici endovasculare, organizat în perioada 4-5 aprilie 2019 la Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava de Societatea de Neuroradiologie și Radiologie Intervențională din România (SNRIR), în parteneriat cu Academia de Știinte Medicale și Universitatea de Medicină  și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași.

scrie un comentariu

2 Comentarii

  1. laura
    februarie 13, 21:58 #1 laura

    Na…ce sa zica si el…ca a avut noroc sa ajunga in Germania ca na…le lipsesc acolo oameni ca e mult mai multa populatie! Dar nu inseamna ca e el de Occident…

    Răspunde acestui comentariu
  2. simona
    aprilie 23, 11:33 #2 simona

    Pt. d-na Laura am doar un singur si simplu comentariu . este f. simplu sa faci acuzatii in loc de a vorbii in cunostinta de cauza . PUNCT.

    Răspunde acestui comentariu

Adaugă un comentariu