INTERVIU Iulia Gheorghe, audioprotezist: Otita, cea mai comună cauză de pierdere a auzului la copii

În România, peste 2 milioane de persoane au o problemă de auz, iar până la 50% dintre persoanele cu deficiențe auditive au vârsta sub 65 de ani, mulţi dintre ei fiind copii sau tineri. Iulia Gheorghe, audioprotezist la Clarfon a vorbit pentru 360medical.ro despre cele mai frecvente cauze ale pierderii de auz la adulți și la copii, dar și despre ce ar trebui să știe românii legat de sănătatea urechii si controalele preventive.
Cum stă România comparativ cu Europa la hipoacuzie moderată, respectiv hipoacuzie severă sau profundă?
Pe glob, între 8 și 10 % din populație suferă de hipoacuzie. 16,9% din populația europeană suferă de hipoacuzie ușoară, 4,6% suferă de hipoacuzie moderată, 0,9% suferă de hipoacuzie severă sau profundă. În România 50% dintre persoanele cu deficiențe auditive au vârsta sub 65 de ani, mulţi dintre ei fiind copii sau tineri. Totodată, 3 bebeluși din 1.000 se nasc cu probleme permanente de auz.
Din experiența dvs. privind testarea auditivă a pacienților, cu cât a crescut numărul persoanelor depistate cu hipoacuzie în ultimii ani în România?
Din experiența mea aș spune că, numărul de hipoacuzici a crescut cu 50% comparativ cu ultimii 16 ani.
În ce stadii sunt depistați românii și ce se mai poate face în privința remedierii auzului?
În general, pacienții vin destul de târziu la audiolog. Din acesta cauză, de cele mai multe ori, protezarea auditivă este singura variantă care îi mai poate ajuta.
Care sunt cele mai frecvente cauze ale pierderii de auz la adult versus copii?
La adulți întâlnim următoarele cauze:
– vârsta;
– diminuarea acuității auditive datorită îmbătrânirii, care poartă denumirea de prezbiacuzie;
– tumori cerebrale – un neurinom acustic (tumoră benignă a nervului auditiv);
– intoxicație medicamentoasă – unele antibiotice, aspirina, diureticele;
– infecțiile – parotidita epidemica (oreion), meningită;
– infecții congenitale – toxoplasmoza, rubeola, citomegalovirus (CMV), herpes, sifilis;
– anomalii congenitale;
– traumatismele sonore – zgomotele puternice (peste 90 decibeli);
– boala Meniere – afecțiune a urechii interne ce se manifestă, printre alte, prin scăderea auzului, zgomote în urechi și vertije;
– variațiile bruște de presiune – în timpul zborului, înotului sau a exercițiilor intense;
La copii sunt întâlnite următoarele cauze:
– prematuritate, suferința severă la naștere, alte infecții congenitale, infecții postnatale (meningita bacteriană, septicemii), medicamente ototoxice administrate gravidei sau copilului;
– defecte genetice, cauzele frecvente ale surdității, cauzează pierderea auzului la naștere sau, în unele cazuri, cu debut mai tardiv sau evoluție progresivă.
Cele mai frecvente cauze ale deficienței de auz la sugarii și copiii mai mari sunt:
-infecții ale urechii si otita medie secretorie;
-acumularea cerumenului;
-coleasteatom;
-leziuni traumatice craniene;
– expunerea la zgomote intense, inclusiv muzica puternică;
– anumite infecții virale (cum ar fi oreionul);
– utilizarea unor medicamente (cum ar fi antibiotice aminoglicozidice sau diuretice tiazidice);
– tumori;
– leziuni provocate de creioane sau alte obiecte străine care pot penetra urechea.
În ce măsura este posibilă recuperarea auzului și ce presupune depistarea la timp a hipoacuziei atât la copii, cât și la adulți?
Dacă vorbim de o hipoacuzie temporară, soluțiile de ameliorare pot fi medicamentoase sau chirurgicale. Dacă hipoacuzia este permanentă – nervul auditiv este lezat – protezarea auditivă este singura soluție de reabilitare a funcției auditive. Cel mai bun mod să depistezi o hipoacuzie este testarea de auz. Copiii cu dizabilitate auditivă care au primit implanturi cohleare cu un aparat auditiv electronic înainte de vârsta de 12 luni învață să înțeleagă mai repede limba vorbită și sunt mai predispuși să dezvolte limba vorbită ca formă exclusivă de comunicare.
La ce ar trebui să fie atenți părinții legat de auzul copiilor?
Părinții ar trebui sa fie atenți la copii dacă răspund, dacă întorc capul când sunt strigați, dacă atunci când li se vorbește înțeleg totul. Suspiciunea de hipoacuzie ar trebui să fie ridicată la copiii cu: vegetațiile adenoide, alergii palatoschizis, frecvente infecţii ale urechii, traumatisme craniene, oreion, meningită, encefalită, expunerea la plumb, expunerea prelungită la zgomot. Otita seroasă medie, acută şi cronică, este cea mai comună cauză de pierdere a auzului de copii.
Ce ar trebui să știe românii legat de sănătatea urechii si controalele preventive?
Pentru a preveni apariția hipoacuziei este recomandat evitarea expunerii la zgomote puternice – indiferent că sunt zgomote recreaționale cum e muzica sau vorbim de un mediu de lucru zgomotos. De asemenea, sunt indicate un consult și o testare a auzului cel puțin o dată pe an sau atunci când apar primele semne de scădere a auzului.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.