Articol susținut de Sanador -
Investigații imagistice moderne pentru boala Alzheimer

<div class="supratitlu">Articol susținut de Sanador -</div>Investigații imagistice moderne pentru boala Alzheimer
august 12 15:00 2022
Articol scris de:
Timp citire articol: 7 minut(e)

Boala Alzheimer, cea mai frecventă formă de demență, este o afecțiune neurologică de tip degenerativ, care se manifestă prin perturbarea funcțiilor cognitive precum memoria, orientarea temporo-spațială, gândirea coerentă și capacitatea de concentrare. În timp, afecțiunea conduce la pierderea autonomiei pacientului. Date fiind incidența în continuă creștere a bolii Alzheimer și tendința accentuată de îmbătrânire a populației, boala Alzheimer constituie o problemă majoră de sănătate publică, în special în țările dezvoltate.

Simptomatologia bolii Alzheimer
Boala Alzheimer debutează clinic, de regulă, după vârsta de 65 de ani, cu o simptomatologie variată de la caz la caz. Semnele bolii la debut pot include tulburări ale memoriei pe termen scurt, pacientul având dificultăți în rememorarea evenimentelor petrecute recent. De asemenea, simptomele inițiale pot fi semnalate prin modificarea comportamentului și a dispoziției, cu apariția unor stări confuzionale, probleme de exprimare și comunicare dificilă.

Pe măsură ce boala progresează, simptomele se agravează și pot conduce chiar la incapacitatea completă a pacientului de a mai desfășura activitățile obișnuite. În timp, se ajunge la pierderea totală a autonomiei. În cazurile grave, simptomatologia poate fi dominată de tulburări de dispoziție cu episoade de depresie și apatie, accentuate de un comportament agresiv, precum și de dificultăți de deglutiție, de vorbire și de menținere a echilibrului, inclusiv în șezut.

Factori de risc în boala Alzheimer
Au fost comunicați numeroși factori de risc, atât de mediu, cât și genetici, însă principala corelație a apariției bolii este cu vârsta avansată. Sunt implicați diverși factori de risc metabolici, precum obezitatea, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat tip II, hipercolesterolemia etc. Toate aceste afecțiuni favorizante pentru boala Alzheimer au în comun faptul că pot fi prevenite sau întârziate prin adoptarea unui stil de viață sănătos, cu o dietă echilibrată și cu efectuarea regulată de exerciții fizice.

Alți factori de risc în boala Alzheimer includ: traumatismele craniene puternice, expunerea îndelungată la substanțe toxice, fumatul, alcoolismul etc.

Stadiile bolii Alzheimer

Fiecare pacient diagnosticat cu boala Alzheimer are o evoluție particulară, în care semnele și simptomele pot diferi inițial, dar se agravează în timp.

În mod curent, sunt utilizate două stadializări ale bolii: clasificarea în trei faze (boală timpurie, moderată și finală) și stadializarea extinsă pe șapte stadii. În cazul celei de-a doua clasificări, simptomele sunt neglijabile în primele trei stadii, fiind asociate în general cu înaintarea în vârstă.

Astfel, în primul stadiu boala nu este detectabilă clinic, pacientul neavând acuze subiective, însă la nivelul creierului există modificări patologice. În stadiul al doilea de boală, apare un ușor declin cognitiv, manifestat prin pierderi de memorie. Pacientul uită unde a pus obiecte, nu își mai amintește nume anterior bine cunoscute și este preocupat și conștient de ceea ce i se întâmplă. În stadiul trei, declinul cognitiv este mai pregnant față de stadiul anterior, pacientul având deficite certe în domeniile memoriei și comportamentului. Acuză dificultate în exprimare, deficit evident de concentrare, apar tulburările de orientare, anxietatea și negarea simptomatologiei.

Stadiul patru este caracterizat de accentuarea dificultății de exprimare și accentuarea pierderii de memorie. În stadiul al cincilea de boală, declinul cognitiv este considerat moderat sever, pacientul necesitând asistență permanentă, fiind dezorientat temporo-spațial sever, cu pierderi importante de memorie, inclusiv incapacitatea de a-și aminti un aspect major al vieții curente (adresă, numele membrilor familiei). Stadiul șase este marcat de un declin cognitiv sever, cu abolie cognitivă, modificări de personalitate, simptome obsesive, agitație și perturbarea ritmului diurn.

În ultimul stadiu de boală, stadiul șapte, declinul cognitiv este foarte sever, cu anularea tuturor abilităților verbale, pacientul este imobilizat la pat, cu incontinență urinară și incapacitate de a se hrăni.

Cum se declanșează boala Alzheimer?

Modul prin care este provocată degenerarea neuronală este încă insuficient cunoscut. Există numeroase ipoteze etiopatogenice, însă acestea sunt încă disputate. Cert este că sunt numeroase mecanisme care pot declanșa boala, stadiile avansate fiind, probabil, un traseu comun pentru mai multe mecanisme inițiale diferite.

Principalele caracteristici histopatologice ale procesului degenerativ în boala Alzheimer sunt plăcile de amiloid beta, care au tendința de dezvoltare inițial în ariile corticale asociate cu cogniția și ulterior de răspândire în alte regiuni cerebrale pe măsura avansării bolii, precum și ghemurile neurofibrilare. Acestea din urmă apar în interiorul neuronilor și afectează transportul nutrienților la nivel celular.

Diagnosticul bolii Alzheimer

Diagnosticul afecțiunii este unul de excludere și necesită o evaluare minuțioasă, precum și o abordare integrată și pluridisciplinară. Printre examinările necesare se regăsesc: istoricul medical complet, examinarea fizică, neurologică și psihologică, analizele de laborator, investigațiile imagistice, analiza lichidului cefalorahidian pentru depistarea amiloidului beta.

Dat fiind că boala evoluează asimptomatic multă vreme înainte de orice manifestare clinică, au fost propuse diferite metode de evaluare a afectării țesutului cerebral. Din păcate însă, dovezile histopatologice și imagistice nu se corelează foarte bine cu gradul de afectare clinică.

Investigațiile imagistice au o utilitate deosebită în boala Alzheimer. Investigații imagistice moderne precum examenul RMN, rezonanța magnetică funcțională, examenul PET-CT au o mare sensibilitate în decelarea afectării cerebrale funcționale și structurale la pacienții cu boală Alzheimer, încă din stadii asimptomatice sau cu manifestări clinice nespecifice.

Rezonanța magnetică funcțională în boala Alzheimer

Întrucât examenele imagistice convenționale furnizează doar informații structurale, utile, de exemplu, pentru evaluarea gradului de atrofie cerebrală, dar nu și a funcționalității tisulare, au fost dezvoltate tehnologii medicale noi, prin care pot fi obținute informații privind integritatea funcțională a rețelelor cerebrale care susțin funcțiile cognitive. O astfel de investigație este rezonanța magnetică funcțională.

RMN funcțional este o tehnică imagistică neinvazivă prin intermediul căreia este evaluată indirect activitatea neuronală prin măsurarea RMN a modificărilor din circulația sanguină cerebrală atunci când ariile cerebrale elocvente sunt stimulate.

Tractografia RMN în boala Alzheimer

O altă investigație imagistică de ultimă generație este tractografia. Aceasta se realizează tot cu ajutorul aparatului de rezonanță magnetică și evaluează orientarea și integritatea fasciculelor de substanță albă cerebrală. Prin intermediul tractografiei se pot identifica modificări subtile în conducerea, demielinizarea sau degenerarea nervoasă corticală.

Tractografia se utilizează cu succes pentru diagnosticul precoce, monitorizarea și îmbunătățirea conduitei terapeutice în multiple afecțiuni neurologice, inclusiv în boala Alzheimer.

Investigații avansate pentru boala Alzheimer, la SANADOR

Pentru evaluarea și diagnosticul bolii Alzheimer, SANADOR asigură pacienților consulturi de specialitate oferite de medici neurologi cu vastă experiență, analize medicale cu rezultate de mare încredere, precum și investigații imagistice avansate.

La Spitalul Clinic SANADOR, investigațiile imagistice moderne sunt utilizate pentru evaluarea structurală și funcțională a sistemului nervos central și pentru stabilirea unui diagnostic exact: examenul RMN, rezonanța magnetică funcțională, tractografia. Echipamentul RMN Siemens Magnetom Skyra 3T de la Spitalul Clinic SANADOR oferă medicilor imagini de cea mai bună calitate, cu rezoluție înaltă. În plus, tehnologiile medicale cele mai noi sunt utilizate de medici cu multă experiență pentru a obține cu mare acuratețe rezultatele evaluărilor prin RMN funcțional și tractografie.

La Centrul Oncologic SANADOR, pacienții beneficiază de investigații PET-CT realizate cu echipamentul Siemens Biograph Horizon-3R, unic în România. Astfel de investigații imagistice hibride sunt realizate de o echipă medicală înalt calificată, compusă din medici de medicină nucleară, medici radiologi și tehnicieni foarte bine pregătiți.

Pentru cazurile care necesită internare, Secția de Neurologie din Spitalul Clinic SANADOR este pregătită să ofere cele mai bune servicii spitalicești, inclusiv în situații de urgență, prin intermediul Compartimentului de Primiri Urgențe, singurul din sistemul medical privat, și al celor 21 de linii de gardă, cu acces nonstop la analize medicale și investigații imagistice.

  Citește mai multe despre:
  Categorii:
scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu