Statul ar trebui să îi exonereze de taxa clawback, devenită o “plată absurdă”, pe producătorii de generice din România, care nu fac decât să însănătoşească piaţa medicamentelor prin practicarea unor preţuri mai mici, a declarat directorul general al Antibiotice Iaşi, Ioan Nani, la emisiunea specială 360medical realizată la B1 TV cu ocazia Zilei Naţionale a României.
“Pe noi ne deranjează acum taxa clawback. Este important să privim cu atenţie la eforturile unora de a încerca să dezvolte ceea ce românii ştiu că au de mult: producţia naţională de medicamente. Sunt şi alte subiecte legate de modul de calcul al preţurilor, de felul în care ar trebui să privim spre industriile creative”, a afirmat Ioan Nani.
În luna martie, compania Antibiotice Iaşi, singurul jucător important din sectorul farmaceutic controlat de statul român, a avertizat într-un raport că taxa clawback riscă să scadă potenţialul de dezvoltare al companiei pe termen mediu şi lung, în condiţiile în care “nu se întrevăd măsuri legislative pentru diminuarea taxei”.
Managerul companiei pledează pentru ca piaţa să fie lăsată să funcţioneze liber, pe baza cererii şi a ofertei.
“Noi trebuie să lucrăm competitiv, într-o piaţă liberă. Preţurile trebuie create pe bază de cerere şi ofertă, iar clawback-ul să fie un instrument de corecţie acolo unde lăcomia unor producători îşi spune cuvântul”, a spus directorul Antibiotice Iaşi.
“Dar acolo unde, de fapt, este nevoie de medicamente, ar fi bine ca statul să intervină şi să exonereze de o plată absurdă pe cei care nu fac decât să însănătoşească mediul de sănătate - adică producătorii de generice”, a completat Ioan Nani.
Managerul a menţionat că, pentru medicamentele ieftine, taxa clawback a devenit o povară prea mare.
“Ar trebui lăsată la liber această piaţă, iar clawback-ul să fie ceea ce s-a dorit a fi iniţial: o taxă de reglare. Sigur, un calcul diferenţiat ar fi binevenit sau, acolo unde preţurile nu sunt neapărat un impediment – nu putem spune că un preţ de 5 lei, de 10 lei sau de 15 lei este un preţ mare pentru un medicament - cred că ar trebui exonerate de plata clawback-ului”, a mai spus Ioan Nani.
Prezent în emisiune, fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (ANMDM). dr. Nicolae Fotin, a fost de acord că taxa clawback a ajuns la un ivel prea ridicat în România.
“Taxa clawback se pare că a devenit o povară pentru unii dintre fabricanţi. Ea a fost introdusă ca o modalitate de reglare a bugetului de medicamente, în sensul că se plăteşte doar ce se consumă în plus faţă de bugetul aprobat”, a afirmat dr. Nicolae Fotin.
“Numai că există un paradox: vorbim de medicamente generice care de fapt scad costurile, pentru că ai medicamente la aceeaşi calitate cu inovativele, dar la preţuri mai mici”, a completat fostul preşedinte al ANMDM.
Taxa clawback impusă producătorilor de medicamente a fost calculată la nivelul de 26,49% pentru trimestrul al treilea al acestui an de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), în creştere faţă de nivelul din trimestrul anterior (25,81%).
