Magneziul îndeplinește multe sarcini importante în corpul nostru. În afară de funcția stabilizatoare a formării osoase, acesta reglează metabolismul energetic celular și este implicat în activarea a peste 600 de enzime, arată studiile realizate la nivel internațional. Însă suplimentele cu magneziu sunt prescrise la foarte mulți pacienți cu boli cardiovasculare, care înregistrează un deficit în organism ce trebuie corectat. În cadrul emisiunii 360MEDICAL, difuzată duminică la B1 TV și susținută de Wörwag Pharma, specialiștii au vorbit despre importanța consultului medical în stabilirea tratamentului cu magneziu, de modul în care se diagnostichează un deficit de magneziu și despre cum trebuie prescrise astfel de suplimente.
Un aport adecvat de magneziu ne face mai rezistenți la stres și chiar mai echilibraţi. În schimb, deficitul de magneziu este implicat într-o serie de afecțiuni, inclusiv bolile cardiovasculare.
“Referitor la indicațiile magneziului la pacienții cu boli cardiovasculare, acestea sunt destul de largi. Tratăm cu săruri de magneziu și în special cu orotat de magneziu pacienții cu hipertensiune arterială, cu boală coronariană, cu insuficiență cardiacă cronică, cu dislipidemii, acestea din urmă fiind un factor major de tisc pentru ateroscleroză”, a afirmat conf. univ. dr. Camelia Diaconu, medic primar medicină internă și cardiologie, Spitalul Clinic de Urgență București, în cadrul emisiunii.
“Așadar, indicațiile magneziului în cardiologie sunt foarte numeroase și se adresează unui număr foarte mare de pacienți”, a completat medicul.
Specialiștii spun că atât indicațiile, cât și contraindicațiile magneziului trebuie stabilite în urma unui consult medical.
“Nu încurajez și nu recomand automedicația nici măcar cu suplimentele alimentare, pentru că doar un consult realizat de un medic specialist poate să stabilească dacă o anumită persoană are o indicație pentru un anumit tratament”, a menționat conf. univ. dr. Diaconu.
Medicii au observat că recurgerea la automedicație a crescut semnificativ în perioada pandemiei, ceea ce poate avea efecte nocive asupra sănătății.
În cazul magneziului, deficitul nu poate fi stabilit pe baza unor analize de sânge, deoarece o proporție mică din magneziul din organism se găsește în fluxul sanguin.
“În practica de zi cu zi, deficitul de magneziu se stabilește de către medic pe baza simptomatologiei clinice și a factorilor de risc pe care îi prezintă un pacient. Nu putem stabili pe baza unor analize că avem sau nu deficit de magneziu”, a explicat dr. Camelia Diaconu.
Deficitul de magneziu se instalează în momentul când nevoia de magneziu crește subit și nu mai poate fi acoperită printr-o dietă normală. Acest lucru se poate întâmpla, de exemplu, în timpul sarcinii și al alăptării, în perioadele de stres sau la persoanele în vârstă.
“Prescriem tratament cu săruri de magneziu și săruri organice, cum este orotatul de magneziu, la pacienții cu hipertensiune arterială, cu tulburări de ritm cardiac, cu insuficiență cardiacă cronică, dislipidemii, cu sechele de accident vascular cerebral”, a explicat conf. univ. dr. Camelia Diaconu.
“De exemplu, tratamentul cu magneziu la un pacient cu infarct miocardic acut are și rolul de a-i crește calitatea vieții și de a-i grăbi recuperarea după un astfel de episod sau după un accident vascular cerebral”, a adăugat medicul.
Potrivit specialiștilor, cei mai mulți pacienți cu boli cardiovasculare au asociată și o stare de anxietate, iar rolul magneziului în tratamentul acestei tulburări este bine-cunoscut.
“Prescriem magneziu la acești pacienți în doze standardizate – nici prea mari, nici prea mici. Dozele sunt foarte bine studiate și certificate în urma unor studii clinice. (…) În general, durata tratamentului trebuie să fie de minimum 8-10 săptpmâni. Ulterior, indicația de tratament pe termen lung se reevaluează în funcție de felul în care a răspuns pacientul”, a mai spus conf. univ. dr. Camelia Diaconu.
Acest deficit este generat, în ultimele decenii, și de conținutul mai scăzut de magneziu din alimente, afectând o parte importantă a populației.
“Ideal ar fi să luăm magneziu din alimentație. Există alimente accesibile pe care le putem include în regimul zilnic, prin care să ne asigurăm acest element. Deficitul de magneziu trebuie evaluat de către medici, nu îl putem evalua singuri, și trebuie corectat tot la recomandarea unui medic”, a explicat dr. Nicolae Fotin, medic epidemiolog, în cadrul aceleiași emisiuni.
Magneziul poate fi asigurat în mod normal printr-o alimentație corectă. Nucile, semințele și legumele au cel mai ridicat conținut de magneziu, potrivit specialiștilor.
Atunci când alimentația nu asigură aportul necesar și este nevoie de o corectare a deficitului prin suplimente cu magneziu, este foarte importantă alegerea tipului de supliment, avertizează medicii.
“Este foarte importantă sarea de magneziu pe care o alegem pentru că aceste săruri de magneziu au absorbții diferite, în funcție de substanțele cu care este combinat magneziul. Avem citrat de magneziu, sulfat de magneziu, orotat de magneziu. Unele se absorb mai bine, altele mai puțin bine”, a arătat conf. univ. dr. Camelia Diaconu.
