Numărul medicilor care au solicitat certificate profesionale curente la Colegiul Medicilor România (CMR) pentru a profesa în străinătate a început să crească, după ce în ultimii ani scăzuse. În plus, primul studiu naţional care evaluează riscul de burnout în rândul medicilor din România,realizat de Colegiul Medicilor din România (CMR) a efectuat o analiză a intenţiei de migraţie externă a medicilor şi a constatat că 23,1% dintre medicii de sex masculin, respectiv 20,7% dintre medicii de sex feminin şi-au exprimat intenţia de-a merge să lucreze în străinătate.
În 2016 au fost solicitate 1462 de cereri privind certificatele profesionale curente la CMR, în 2017- 1374, în 2018- 2021, în 2019-1999. În perioada pandemiei de COVID-19 a scăzut mult numărul acestor cereri astfel în 2020 au fost solicitate 858 de cereri, în 2021 -776. Însă în anul 2022 numărul medicilor care au solicitat certificate profesionale curente a crescut la 1049, iar în cursul acestui an au fost solicitate 306 certificate.
,,Vom urmări să vedem dacă vom avea o creştere şi în acest an. De obicei, numărul solicitărilor creşte în partea a doua a anului”, a explicat dr. Gindrovel Dumitra, Secretar General al CMR, Coordonator al Departamentului de Avizări, care a prezentat situaţia de la CMR.
Din noul studiu a reieşit însă că 6 din 10 medici cu vârste mai mici de 35 de ani au afirmat pozitiv o intenţie probabilă (40,3%) sau una sigură (17,2%) de a migra. În total 57,5% dintre medicii tineri au afirmat pozitiv o intenţie probabilă sau sigură de-a migra.
Interesant este că tot medicii tineri sunt şi cei mai afectaţi de burnout, potrivit rezultatelor primului studiu din România efectuat la peste 8000 de medici.
,,În România 27% din medici sunt cu vârste între 28-40 de ani. Este o populaţie vulnerabilă. Aceşti medici tineri reprezintă viitorul”, a precizat prof. univ. dr. Daniel Coriu, preşedintele CMR care a mărturisit că este direct interesat de această categorie profesională.
Cei mai doritori medici de-a pleca la muncă în străinătate sunt doctorii din Regiunea Bucureşti-Ilfov (30,4%) şi Regiunea Sud-Est (29,6%), apoi din Regiunea Nord-Vest (28,1%) şi Regiunea Nord-Est (28,2%).
Corpul profesional medical care a înregistrat o valoare minimă a indicatorului se află ȋn Regiunea Vest, mai exact, 22,2%.
Cele mai vulnerabile specialităţi sunt din grupele ATI şi Medicină de Urgenţă (39,2%), Oncologice (39%) şi Chirurgie generală (35,2%), în timp ce procentele cele mai mici s-au ȋnregistrat ȋn cazul grupelor Medicină de Familie (16,4%) şi Sănătate publică (17,8%).
„Cred că pentru România este o pierdere pe termen lung şi trebuie să ne gândim la nişte politici de reţinere a resursei umane în general, nu doar a medicilor. În toate domeniile există acest fenomen; şi asistenţii sociali migrează, şi inginerii migrează, şi aşa mai departe. Când suntem tineri, avem nevoi şi aspiraţii mult mai mari. De cele mai multe ori, aceste nevoi nu sunt satisfăcute pentru că nu avem veniturile necesare. În general, veniturile cresc odată cu înaintarea în profesie, pe măsură ce înaintăm în vârstă, ceea ce ne permite o satisfacere a nevoilor. În acest context, este explicabil de ce la vârste tinere tendinţa de migraţie este mult mai mare”, consideră conf. univ. dr. Nicolae Adrian Dan, membru în echipa de cercetare.
Motivele de migraţie externă diferă în funcţie de categoriile de vârstă din care fac parte medicii respondenţi. Pentru cei sub 35 de ani, condiţiile directe de practică – infrastructura sistemului sanitar românesc (24%) şi oportunităţile de formare profesională sau cercetare – infrastructură, facilităţi, tehnologie, fonduri disponibile ȋn străinătate (23%) sunt cele mai importante. Între 36 şi 49 de ani, acestea se menţin, însă cu un scor mai scăzut, 18%, respectiv 15%, acest procent înregistrându-se şi pentru aspecte care ţin de condiţii de viaţă, familie, locuire şi oportunităţi educaţionale pentru copii (15%). Medicii peste 50 de ani se gândesc să plece din ţară din cauza condiţiilor directe de practică (18%), argument urmat de recunoaşterea socială şi respectul resimţit faţă de profesia medicală (17%). Acest din urmă aspect devine cel mai important (18%), alături de condiţiile salariale şi venituri (18%), pentru medicii din categoria de vârstă peste 65 de ani.
În prezent, de pe băncile celor 6 Universităţi de Medicină şi a celor 3 facultăţi de Medicină din România ies în fiecare an 3800 de absolvenţi. Problema este retenţia acestora în ţară, dar şi distribuţia unitară a medicilor în România.
