Măsură cu impact asupra sănătății populației: România va avea un sistem de garanție-returnare prin care vor fi colectate 90% din deșeurile de ambalaje de sticlă, PET și aluminiu pentru băuturi

noiembrie 20 12:18 2020

Articol scris de:

SM

Timp citire articol: 5 minut(e)

Executivul va emite o hotărâre de guvern până la 1 ianuarie 2021, pentru a reglementa implementarea unui sistem de garanție-returnare care funcționează deja în peste 10 state europene și care vizează colectarea și procesarea a circa 90% din deșeurile de ambalaje de băuturi puse pe piață. Măsura ar avea un impact pozitiv asupra sănătății populației, mai multe studii indicând impactul nociv al multor deșeuri asupra acesteia.

Măsura este cuprinsă într-un proiect de hotărâre de guvern, lansat lansat joi în dezbatere publică de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

„Odată cu implementarea acestui sistem, România va ieși din paradoxul în care se găsește astăzi: pe de-o parte o țară sufocată de deșeuri, iar, pe de altă parte, o țară în care industria reciclatoare importă materie primă ca să supraviețuiască. Anual, îngropăm aproape 6 milioane de tone de deșeuri care, în loc să ajungă în industrie, ajung depozitate la groapa de gunoi”, a declarat ministrul Mediului, Mircea Fechet, citat într-un comunicat al instituției.

“Acesta este și motivul pentru care datele reciclării azi în România sunt infime: doar 14% la nivel național. Prin sistemul garanție-returnare ne vom transforma din țara depozitării în cea a reciclării pentru că vom reuși să colectăm și să procesăm din primii ani de funcționare până la 90% din deșeurile reciclabile”, a completat ministrul.

CUM VA FUNCȚIONA NOUL SISTEM

Acesta a vorbit, în cadrul unei conferințe, despre cum va funcționa acest sistem, conform proiectului de act normativ.

”Populația trebuie să știe că totul se va întâmpla exact ca în cazul coșului de cumpărături de la supermarketuri, pe care îl deblocăm cu 50 de bani, sumă pe care o recuperăm imediat după ce am terminat cumpărăturile. La fel, sistemul garanție-returnare presupune o garanție de 50 de bani pentru orice ambalaj de băutură pe care o cumpărăm, sumă care va fi recuperată imediat ce ambalajele folosite vor fi returnate în orice magazin din România”, a mai spus Mircea Fechet.

Sistemul va fi obligatoriu pentru toate magazinele din România, de la supermarketuri până la magazine de mici dimensiuni.

“E important ca micile magazine să fie parte din sistem pentru că, astăzi, doar 30% din comerțul din România se face în supermarketuri. Restul de 70% se întâmplă în micile magazine. Fiecare magazin va putea opta pentru un sistem manual de colectare a deșeurilor predate de populație sau pentru sisteme automate, așa cum vedem în alte state europene”, a mai spus Mircea Fechet.

Potrivit proiectului, populația își va primi pe loc garanția, indiferent de sistemul în care le va returna. În cazul magazinelor de mici dimensiuni va fi impusă o cantitate limită de predare a ambalajelor, pentru a nu perturba activitatea acestor tipuri de magazine.

Magazinele ce vor organiza punctele de preluare a deșeurilor vor fi recompensate în cadrul acestui sistem cu un tarif de gestionare. Cantitățile de deșeuri returnate în magazine vor ajunge ulterior în centre regionale de sortare pentru ca, mai apoi, să ajungă la reciclatori.

Întreaga infrastructură de preluare a deșeurilor din magazine va fi organizată printr-un operator unic de sistem, la fel ca în statele în care sistemul funcționează deja. Acest operator va fi o entitate non-profit în care se vor găsi producători sau reprezentanți ai acestora, dar și retaileri.

Hotărârea de guvern va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2021 și prevede ca întreaga infrastructură să fie finalizată în termen de un an de la data selectării operatorului național de sistem.

BENEFICII PENTRU SĂNĂTATE

O astfel de măsură ar avea beneficii și asupra sănătății populației din România, în condițiile în care multe studii publicate până acum asociază lipsa unui sistem eficient de colectare a deșeurilor cu riscuri crescute privind sănătatea oamenilor.

Astfel, un studiu publicat în septembrie 2020 și realizat de Centrul de activirăți regionale pentru consum și producție durabilă (SCP/RAC) al Convenției de la Barcelona și al Convenției de la Stockholm, numit “Aditivii toxici din plastic și economia circulară”, identifică mai multe substanțe din plastic cu efecte îngrijorătoare asupra sănătății.

Printre acestea se numără materialele ignifuge, substanțele chimice perfluorurate, ftalații, bisfenolii și nonilfenolii.

Aceste substanțe sunt aditivi toxici folosiți în plasticul din bunuri de consum banale, precum jucării pentru copii, ambalaje pentru alimente, electronice, articole textile sau mobilă.

Acestea au un efect nociv asupra sănătății, cele mai grave riscuri identificate fiind perturbarea funcției tiroidiene, impact asupra reproducerii, obezitatea, afectarea sistemul imunitar, riscul crescut de cancer și impactul asupra creierului și dezvoltării neurologice.

“Așa cum se cunoaște în prezent, plasticul poate să rămână în mediu timp de secole și se descompune în particule de microplastic și nanoplastic ce pot fi absorbite de organisme și intra în lanțul alimentar. Există și un alt aspect al poluării cu plastic, aproape invizibil, dar la fel de important: compușii chimici toxici utilizați în producția de plastic pot să se mențină în fruxul deșeurilor”, se arată în raport.