Osteoporoza este cea mai frecventă boală metabolică osoasă, care afectează un număr mare de pacienţi din România. Din păcate, de cele mai multe ori boala este detectată în faze avansate, în urma unor fracturi. În emisiunea 360MEDICAL dedicată acestei afecţiuni, specialiştii au subliniat că România are nevoie de un plan strategic naţional de management al osteoporozei, care să includă componenta de prevenţie primară şi prevenţie secundară.
Osteoporoza este cea mai frecventă boală metabolică osoasă, care afectează calitatea osului. Afecţiunea reduce rezistenţa osului, care devine mai fragil şi este supus mai uşor riscului de a suferi fracturi osteoporotice.
“Fractura osteoporotică, sau fractura de fragilitate, apare în condiţiile unui traumatism minor sau în absenţa unui traumatism. Altfel spus, apare atunci când oasele sunt supuse unor suprasolicitări care, la un os normal, nu ar produce fractură”, a explicat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, prorector al UMF "Carol Davila", preşedinte al Societăţii Române de Endocrinologie, în cadrul emisiunii.
“Din păcate, osteoporoza nu vorbeşte clinic decât atunci când este complicată şi când apar aceste fracturi de fragilitate. Este motivul pentru care ea trebuie depistată activ şi acest lucru trebuie făcut prin evaluarea factorilor de risc pentru osteoporoză şi mai ales pentru fractura de fragilitate”, a completat medicul.
Pe măsură ce se înaintează în vârstă, atât femeile, cât şi bărbaţii pot înregistra o pierdere de masă osoasă.
“La femei există o perioadă în care se pierde mai multă masă osoasă, la 5-10 ani post-menopauză, ca urmare a deprivării estrogenice", a menţionat prof. DR. Catalina Poiană.
Diagnosticul de osteoporoză se pune printr-o singură tehnică - absorbţiometrie duală cu raze X (DXA), prin care se determină densitatea minerală osoasă. Aceasta este singura recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru diagnosticul afecţiunii.
Această tehnică permite şi stabilirea riscului de fractură osteoporotică şi eficacitatea terapeutică la pacienţii care au primit tratament antiosteoporotic.
“Principala consecinţă, atunci când apare osteoporoza, este riscul crescut al pacienţilor de a suferi o fractură. Aceste fracturi apar din cauza faptului că rezistenţa mecanică a osului este scăzută, iar această scădere a rezistenţei osului poate să fie produsă de mai multe fenomene”, a spus prof. univ. dr. Cătălin Codreanu, medic reumatolog, preşedintele Ligii Române Contra Reumatismului, în cadrul aceleiaşi emisiuni.
“Până la una din două femei ajunse la vârsta de postmenopauză, după 51-52 de ani, are riscul de a suferi, de-a lungul vieţii, o fractură de tip osteoporotic. (...) La bărbati, riscul există, este important, dar nu este atât de frecvent ca la populaţia feminină. Până la unul din cinci bărbaţi, de-a lungul vieţii, după vârsta de 60 de ani, va suferi o fractură osteoporotică”, a adăugat prof. Codreanu.
Odată cu îmbătrânirea populaţiei, tendinţă vizibilă şi în România, numărul de pacienţi cu osteoporoză este estimat să crească semnificativ în deceniile următoare.
Pe plan internaţional există un set de recomandări privind categoriile prioritare ale populaţiei care trebuie să fie testate prin metoda DXA pentru osteoporoză, precum femeile cu vârsta peste 65 de ani şi bărbaţii peste 70 de ani (indiferent de factorii de risc), femeile la postmenopauză şi bărbaţi cu vârsta între 50 şi 69 de ani (cu factori de risc pentru fractură), adulţii de peste 50 de ani care au suferit o fractură şi adulţii cu anumite afecţiuni (precum poliartrita reumatoidă).
“Un rol extraordinar de important revine medicului de familie, pentru că este cel care vine primul în contact cu pacientul, este cel care poate să evalueze această listă de factori de risc pe care îi poate avea un pacient”, a arătat prof. univ. dr. Cătălina Poiană.
Recomandarea OMS este ca standardul de diagnostic al osteoporozei să fie scorul T măsurat prin DXA la nivelul colului femural. Astfel, un scor T mai mare sau egal cu -1 (DS – deviaţie standard), un scor T cuprins între -1 şi -2,5 DS înseamnă osteopenie, iar un scor T mai mic sau egal cu –2,5 DS înseamnă osteoporoză. Riscul de fractura al pacienţilor este evaluat folosind modelul FRAX.
PLAN STRATEGIC NAŢIONAL
Specialiştii din România vorbesc de mult timp de necesitatea unui plan strategic naţional de management al osteoporozei.
“Acest plan strategic naţional presupune o componentă de prevenţie primară, în care foarte importantă este educaţia pentru sănătate atât a pacienţilor, cât şi a corpului medical, utilizarea modelului FRAX şi, eventual, introducerea acestui model în normele de aplicare a contractului-cadru”, a menţionat prof. Poiană.
“Putem să cointeresăm atât medicul de familie, cât şi specialistul din ambulatoriul de specialitate să intervină în depistarea activă a pacienţilor care au factori de risc şi care se concretizează în riscul de a suferi fractură osteoporotică”, a completat profesorul.
Următorul pas este prevenţia secundară, care presupune intervenţii la pacienţii care au suferit o fractură osteoporotică pentru a evita noi fracturi.
“Un model este aşa-numitul centru multidisciplinar, care presupune existenţa unui coordonator şi a unui asistent care, în unităţile de traumatologie şi de primiri urgenţe, unde sunt pacienţi cu fracturi din acestea, cum ar fi fractura de şold, după ce se rezolvă ortopedic să fie trimişi la investigaţii şi tratament la specialistul din teritoriu – reumatolog, endocrinolog, geriatru, internist şamd”, a mai spus prof. Poiană.
Puteţi urmări integral înregistrarea emisiunii pe canalul nostru de Youtube:
