Ministerul Sănătăţii a laansat oficial proiectul pilot pentru extinderea realizării procedurii Oxigenării Extra-Corporeale prin Membrană (ECMO) în 10 spitale din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara şi Târgu Mureş.
În prima formă a ordinului, prezentată în luna aprilie de 360medical.ro, în proiectul-pilot erau incluse doar 8 spitale, însă forma finală a ordinului include 10 spitale.
Proiectul pilot se va desfăşura în cadrul unei acţiuni Prioritare numite: “Asistare Circulatorie Mecanică prin oxigenare extra-corporeală prin membrană sau mini-pompă rotativă axială percutană în terapia intensivă” (AP-ECMO), la propunerea Comisiei de Anestezie şi Terapie Intensivă, arată un ordin al ministrului Sănătăţii, publicat vineri în Monitorul Oficial.
Prima procedură de asistare circulatorie mecanică prin ECMO a fost realizată în România în 2011. Ulterior, în 2015, Ministerul Sănătăţii a alocat fonduri pentru achiziţionarea a trei aparate de ECMO moderne disponibile pentru grupul pacienţilor adulţi trataţi în cadrul Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardio-Vasculare “Prof. Dr. C. C. Iliescu” din Bucureşti, principalul centru din România unde această tehnică este utilizată pentru pacienţii selecţionaţi.
Potrivit referatului de aprobare al ordinului, statisticile demonstrează procente ale supravieţuirii până în momentul sevrării ECMO, respectiv până în momentul externării din spital de 75%, respectiv 50% în situaţia utilizării ECMO pentru şocul cardiogen şi 100%, respectiv 100% în situaţia utilizării ECMO pentru ARDS.
“De asemenea, un alt mijloc de asistare mecanică de scurtă durată cardio-circulatorie modernă este aparatul de tip mini-pompă rotativă axială percutană care se poate utiliza fie singur fie împreună cu ECMO veno-arterial în scopul îmbunătăţirii performanţei asistării mecanice”, arată documentul.
Potrivit ordinului, începând din luna mai 2019 se derulaează un program de instruire POCU numit EXTRAVITAL (Implementarea în activitatea curentă a secţiilor de Anestezie şi Terapie Intensivă ATI din România a metodelor moderne de Suport Vital Extracorporeal al funcţiilor cardio-pulmonară, renală şi hepatică dovedite a scădea mortalitatea la pacientul critic şi Creşterea Competenţelor Profesionale a Personalului Specializat), care conţine şi modulul de instruire dedicat tehnicii ECMO.
„În urma acestui program, un procent din numărul total de 600 de medici şi 900 de asistente participanţi în proiect vor fi instruiţi teoretic şi practic pentru utilizarea tehnicii ECMO”, menţiona referatul de aprobare.
Conform recomandărilor Comisiei de Anestezie şi Terapie Intensivă, pentru a putea fi incluse în AP-ECMO, unităţile sanitare trebuie sa îndeplinească o serie de criterii.
Ca urmare a stabilirii acestor criterii, Comisia de Anestezie si Terapie Intensivă a propus includerea în programul pilot AP-ECMO a opt spitale din România: Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardio-Vasculare Prof. Dr. C. C. Iliescu (Bucureşti), Institutul Clinic Fundeni (Bucureşti), Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Pius Brânzeu (Timişoara), Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardio-Vasculare şi Transplant (Târgu-Mureş), Institutul Inimii Nicolae Stăcioiu (Cluj-Napoca), Institutul de Boli Cardio-Vasculare Prof. Dr. George I.M. Georgescu (Iaşi), Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Marie Sklodowska Curie (Bucureşti) şi Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca (Bucureşti).
În forma finală a ordinului, pe lângă cele opt spitale, au fost incluse în program alte două spitale: Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila din Bucureşti.
Datele Registrului Internaţional ECLS (ExtraCorporeal Life Support) arată că, în 2018, s-a înregistrat în cazul pacienţilor adulţi o supravieţuire până în momentul sevrării de ECMO, respectiv până în momentul externării din spital, de 59%, respectiv 42% în situaţia utilizării ECMO veno-arterial pentru un pacient în şoc cardiogen, 69%, respectiv 59% în situaţia utilizării ECMO veno-venos pentru un pacient cu ARDS şi 41%, respectiv 29% în cazul utilizării tehnicii ECMO pentru pacienţii în stop cardio-respirator refractar la manevrele de resuscitare.
În ceea ce priveşte pacienţii pediatrici, procentele supravieţuirii până în momentul sevrării Oxigenarii Extra-Corporeale prin Membrană, respectiv până în momentul externării din spital, sunt 71%, respectiv 52% în situaţia utilizării procedurii în cazul şocului cardiogen, 71%, respectiv 58% în situaţia utilizării ECMO pentru ARDS, şi 60%, respectiv 42% în situaţia utilizării ECMO pentru un stop cardio-respirator refractar.
Pentru pacienţii neonatali, procentele supravieţuirii până în momentul sevrării ECMO, respectiv până în momentul externării din spital, sunt 68%, respectiv 42% în situaţia utilizării ECMO pentru şocul cardiogen, 87%, respectiv 73% în situaţia utilizării ECMO pentru ARDS, şi 70%, respectiv 41% în situaţia utilizării ECMO pentru un stop cardio-respirator refractar.
