Ministerul Sănătății a refăcut proiectul de reorganizare a programelor naţionale de sănătate

Ministerul Sănătății a refăcut proiectul de reorganizare a programelor naţionale de sănătate
martie 17 17:39 2022
Articol scris de:
Timp citire articol: 6 minut(e)

Ministerul Sănătății a refăcut proiectul de reorganizare a programelor naţionale de sănătate, publicat într-o primă variantă la începutul lunii februarie. Principala noutate este adăugarea unui nou program – de PET-CT – la programele naționale de sănătate curative.

Măsura este cuprinsă într-un proiect de hotărâre de guvern (HG) elaborat de Ministerul Sănătății, care urmează să înlocuiască HG nr. 155/2017 (privind aprobarea programelor naționale de sănătate pentru anii 2017 și 2018, actualizată de mai multe ori). Este a doua variantă a acestui proiect, prima fiind prezentată de 360medical.ro în 9 februarie.

Proiectul de act normativ propune reorganizarea programelor naționale de sănătate publică, finanțate de Ministerul Sănătății, și a programelor naționale de sănătate curative, finanțate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

În noul proiect sunt propuse 13 programe naționale de sănătate publică (la fel ca în proiectul inițial) și 15 programe naționale de sănătate curative (față de 14 în proiectul inițial). Programele naționale de sănătate publică au un buget total de 5,95 miliarde lei în 2022, iar cele curative – de 8,59 miliarde lei, sumele fiind la fel ca în proiectul inițial.

PROGRAMELE NAȚIONALE DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

Programele naționale de sănătate publică propuse în noul proiect sunt: programul naţional de vaccinare, programul naţional de supraveghere şi control a bolilor transmisibile prioritare, programul naţional de prevenire, supraveghere şi control a infecţiei HIV/SIDA, programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei, programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă, programul naţional de securitate transfuzională, programul naţional de screening organizat pentru boli cronice cu impact asupra sănătății publice, programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică, programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană, programul național de evaluare a statusului vitaminei D prin determinarea nivelului seric al 25-OH vitaminei D la persoanele din grupele de risc, programul naţional de tratament dietetic pentru boli rare, programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate și programul naţional de sănătate a femeii şi copilului.

Spre deosebire de actuala structără a acestor programe, în noul proiect dispare programul național de supraveghere și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale și a rezistenței microbiene, precum și de monitorizare a utilizării antibioticelor.

De asemenea, programele actuale de screening pentru anumite afecțiuni oncologice (de depistare precoce activă a cancerului de col uterin prin efectuarea testării Babeș-Papanicolaou și de depistare precoce a cancerului prin determinarea markerilor tumorali la pacienții din grupele de risc) sunt integrate într-un nou program amplu de screening, numit programul naţional de screening organizat pentru boli cronice cu impact asupra sănătății publice.

Acest nou program va avea, cel puțin în prima fază, patru componente: subprogramul de screening organizat pe baze populaționale pentru cancerul de col uterin, subprogramul de screening organizat pe baze populaționale pentru cancerul de sân, subprogramul de screening organizat pe baze populaționale pentru cancerul colorectal și subprogramul de screening organizat pe baze populaționale pentru depistarea infecțiilor cronice cu virusuri hepatitice B/C/D.

“Acest demers este motivat de necesitatea asigurării cadrului legislativ pentru organizarea unităților de specialitate în vederea extinderii în viitor a acestor proiecte pilot, în conformitate cu metodologiile dezvoltate și pilotate și pentru a asigura implementarea obiectivelor prioritare ale Planului European de Cancer, transpus în România prin Planul Național de Cancer”, se precizează în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

“Renunțarea la Programul naţional de depistare precoce a cancerului în regim de screening organizat, finanțat din bugetul Ministerului Sănătății, este motivată de existența surselor de finanțare suplimentare provenite din fonduri externe nerambursabile, care permit eficientizarea subrogramului de depistare precoce a cancerului de col uterin în regim de screening și a nefuncționalității subprogramului de depistare precoce a cancerului prin determinarea markerilor tumorali la pacienții din grupele de risc, în regim de screening selectiv și înlocuirea lui cu Programul naţional de screening organizat pentru boli cronice cu impact asupra sănătății publice”, se mai arată în document.

PROGRAMELE NAȚIONALE DE SĂNĂTATE CURATIVE

Cele 15 programe naționale de sănătate curative sunt: programul național de boli cardiovasculare, programul naţional de oncologie, programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile, programul naţional de diabet zaharat, programul naţional de tratament al bolilor neurologice, programul naţional de tratament al hemofiliei și talasemiei, programul naţional de tratament pentru boli rare, programul naţional de sănătate mintală, programul naţional de boli endocrine, programul naţional de ortopedie, programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană, programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică, programul naţional de terapie intensivă a insuficienţei hepatice, programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă și programul național de PET-CT.

La aceste programe, în afară de introducerea programului de PET-CT, principala modificare este reorganizarea programului naţional de sănătate mintală, care va avea o nouă structură cu 2 subprograme: subprogramul național de tratament al bolnavilor cu toxicodependență, precum și de monitorizare a evoluției bolii, și subprogramul național de intervenţii specializate acordate persoanelor diagnosticate cu tulburări din spectrul autist (TSA).

Această reorganizare este motivată de necesitate de a transpune dispoziţiile unui articol din legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, conform căruia “programele naţionale de sănătate curative care au drept scop asigurarea tratamentului specific în cazul bolilor cu impact major asupra sănătăţii publice, altele decât TBC şi HIV/SIDA şi transplant de organe, ţesuturi şi celule, precum şi acordarea de servicii medicale şi servicii conexe pentru persoanele diagnosticate cu tulburări din spectrul autist”.

Subprogramul național de intervenţii specializate acordate persoanelor diagnosticate cu TSA vizează dezvoltarea de abilităţi cognitive şi competenţe emoționale, dezvoltarea limbajului şi comunicării sociale, gestionarea comportamentelor patologice şi înlocuirea acestora cu comportamente adecvate vârstei, cu scopul creșterii funcționalității persoanei cu TSA, potrivit inițiatorilor proiectului.

  Citește mai multe despre:
  Categorii:
scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu