Ministerul Sănătăţii va înfiinţa Institutul Naţional de Management al Serviciilor de Sănătate (INMSS), care se va ocupa cu formarea profesională a managerilor din sistemul sanitar şi cu analiza serviciilor de sănătate din România, pentru fundamentarea mai bună a politicilor în acest domeniu.
Măsura este cuprinsă într-un proiect de ordonanţă a guvernului elaborat de Ministerul Sănătăţii. Proiectul a fost realizat într-o primă formă în urmă cu o săptămână, însă a fost refăcut în noua formă şi lansat în dezbatere vineri.
Proiectul de act normativ pune în aplicare un jalon (nr. 356 – Intrarea în vigoare a cadrului legislativ privind dezvoltarea capacităţii pentru managementul serviciilor de sănătate şi managementul resurselor umane din sănătate) din componenta sănătate a PNRR, termenul de finalizare fiind trimestrul II 2022 - ceea ce înseamnă că Ministerul Sănătăţii se află deja în întârziere, ratând termenul stabilit.
În noua formă a proiectului de act normativ, Ministerul Sănătăţii propune înfiinţarea INMSS, care va prelua personalul Şcolii Naţionale de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti (SNSPMPDSB), care se desfiinţează.
"Actuala SNSPMPDSB este instituţia care, în urma unei reforme considerabile, este în măsură să iniţieze şi să susţină îmbunătăţirea şi eficacitatea procesului de formare şi perfecţionare a personalului din sănătate în domeniul managementului sanitar, precum şi să gestioneze baza de date a corpului de experţi în managementul sanitar", susţin autorii proiectului, în nota de fundamentare.
Astfel, INMSS va prelua personalul, drepturile şi obligaţiile SNSPMPDSB şi va funcţiona ca unitate sanitară, finanţată din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul de stat.
"INMSS are ca principal obiect de activitate analiza serviciilor de sănătate din România în numele şi pentru Ministerul Sănătăţii, în scopul fundamentării ştiinţifice a propunerilor de politici şi strategii privind serviciile de sănătate, realizarea de cercetări operaţionale, elaborarea de ghiduri şi proceduri privind managementul serviciilor de sănătate", prevede actul normativ.
De asemenea, INMSS se va ocupa de formarea profesională în managementul serviciilor de sănătate, în colaborare cu instituţiile de învăţământ superior medical.
Institutul se va ocupa şi de cartografierea serviciilor de sănătate, analiza distribuţiei geografice şi va elabora planuri de servicii în conformitate cu profilul stării de sănătate local, regional şi naţional şi în raport de resursele umane şi de tehnologie existente.
O altă atribuţie a INMSS va fi participarea la elaborarea curiculelor cursurilor de perfecţionare în management sanitar sau managementul serviciilor de sănătate, împreună cu Ministerul Sănătăţii şi universităţile de medicină şi farmacie.
REFORMĂ PRIVIND PREGĂTIREA MANAGERIALĂ A ŞEFILOR DIN SĂNĂTATE
Înfiinţarea INMSS face parte dintr-o reformă mai amplă privind pregătirea managerială a conducătorilor de instituţii din sistemul sanitar, pentru a respecta o cerinţă din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Reforma propusă se doreşte una sistemică, care să ţintească cauzele care contribuie la performanţa redusă a sistemului de sănătate din România, în raport cu resursa umană din managementul serviciilor de sănătate.
Astfel, proiectul prevede introducerea de noi criterii de formare iniţială pentru toate categoriile de funcţii de conducere: manageri, directori executivi şi directori executivi adjuncţi ai direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, conducerea serviciilor de ambulanţă judeţene, directori generali, directori medicali, directori de îngrijiri, şefi de secţie, şefi de laboratoare sau şefi de servicii medicale şi medic-şef.
Mai exact, proiectul de act normativ introduce un nou criteriu pentru ocuparea unei funcţii de conducere, pe lângă cele actuale, legate de studii sau vechime: “Să fie absolvent al unor cursuri de perfecţionare în management sanitar sau managementul serviciilor de sănătate avizate de Ministerul Sănătăţii în baza criteriilor de calitate stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii“.
O altă obligaţie pentru managerii din sistemul sanitar este ca, pe perioada executării contractului de management, să absolve în primul an calendaristic de la ocuparea funcţiei şi ulterior la 3 ani, unul dintre cursurile de perfecţionare de scurtă durată în management sanitar sau managementul serviciilor de sănătate, avizate de Ministerul Sănătăţii.
Totodata, proiectul de act normativ introduce noţiunea de criterii de calitate aferente programelor de formare, elaborate de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în programul de asistenţă tehnică din PNRR.
Acestea vor fi adoptate, după aprobarea ordonanţei, prin ordin al ministrului sănătăţii, urmând să stea la baza avizării programelor de formare iniţiala şi continuă care răspund nevoilor sistemului de sănătate.
O altă prevedere este alinierea manadatului managerilor de spitale cu cel al comitetelor directoare (formate din director medical, director de îngrijiri şi director financiar), cu scopul de a permite asigurarea continuă a unui management eficient.
“Membrii comitetului director care au ocupat postul prin concurs (…) încheie cu managerul spitalului public un contract de administrare pe o perioadă de maximum 4 ani, în cuprinsul căruia sunt prevăzuţi indicatorii de performanţă asumaţi. Contractul de administrare poate fi prelungit la încetarea mandatului pe o perioadă de 3 luni, de maximum două ori, perioadă în care se organizează concursul de ocupare a funcţiei”, sea arată în proiect.
RADIOGRAFIA MANAGERILOR DIN SISTEMUL DE SĂNĂTATE
Autorii proiectului fac o descriere a managementului actual din sistemul de sănătate, pe care îl consideră foarte deficitar.
"Performanţa deficitară a sistemului de sănătate din România şi ineficienţele sale majore sunt cauzate, în mare măsură, de capacitatea managerială şi administrativă redusă. Acest lucru este vizibil la toate nivelurile de îngrijire (asistenţă medicală primară şi comunitară, ambulatorie, spitalicească), chiar dacă în grade diferite, precum şi la nivelul instituţiilor responsabile de dezvoltarea, implementarea şi/sau evaluarea politicilor de sănătate la nivel central (de ex. Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Institutul Naţional de Sănătate Publică etc.), şi regional şi local (de ex. Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică, Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate, Centrele Regionale de Sănătate Publică etc.)", se arată în nota de fundamentare a proiectului.
"Capacitatea managerială şi administrativă redusă a personalului din poziţiile de conducere este o consecinţă directă a laxităţii criteriilor de competenţă pentru înscrierea la concursurile pentru posturi de conducere în domeniul sănătăţii, în prezent numai managerii de spital având obligativitatea efectuării de cursuri în acest sens", mai arată documentul.
Restul categoriilor de personal din managementul serviciilor de sănătate nu au, în prezent, niciun criteriu iniţial de competenţă în management pentru ocuparea unei funcţii de conducere, subliniază autorii proiectului.
O altă cauză a managementului deficitar este disponibilitatea limitată a unor programe educaţionale de calitate ridicată în domeniul managementului serviciilor de sănătate, administraţie sanitară şi politici de sănătate.
De asemenea, în România există puţine programe de perfecţionare care să raspundă necesităţilor de formare continuă a categoriilor de personal de conducere prevazute de legislaţie.
