Ministerul Sănătăţii intenţionează să deruleze în 2020 un proiect pilot pentru tratarea în ambulatoriu a cel puţin 200 de pacienţi cu tuberculoză din Bucureşti, în cadrul unui proiect mai amplu de control al maladiei finanţat din Fondul Global de Luptă împotriva Tuberculozei şi Malariei.
Proiectul pilot se va desfăşura în perioada ianuarie-decembrie 2020 în dispensarele de pneumoftiziologie din sectoarele 4, 5 şi 6 din Capitală, care aparţin de Institutul de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”, potrivit unui proiect de ordin elaborat de Ministerul Sănătăţii.
"Obiectivele operaţionale ale proiectului pilot sunt: tratarea exclusiv în ambulatoriu a minimum 200 de pacienţi cu TB BK negativă din Bucureşti, 65% din totalul pacienţilor cu TB sensibilă, cu microscopie negativă şi cu rezidenţa în Bucureşti, şi asigurarea unei rate de aderenţă de 90% în lotul de pacienţi cu TB BK negativă trataţi exclusiv în ambulatoriu", se arată în referatul de aprobare al proiectului de ordin.
Rata de succes aşteptată la tratament este de 85% (pacienţi cu succes terapeutic – vindecaţi şi tratament complet, conform definiţiei) şi a unei rate de abandon şi pierduţi mai mică decât media pe ţară de 4%.
Autorii proiectului subliniază că tuberculoza continuă să rămână o problemă majoră de sănătate publică în România.
Astfel, deşi rata de notificare a cazurilor a scăzut constant din anul 2002, România rămâne ţare cu cea mai ridicată rată anuală de notificare din UE şi contribuie anual cu circa 20% din cazurile totale înregistrate la nivelul blocului comunitar.
Managementul cazurilor de tuberculoză este încă centrat în România pe internarea continuă în spitale sau secţii de pneumoftiziologie, unde se realizează diagnosticul de certitudine, iniţierea tratamentului, precum şi, după caz, monitorizarea reacţiilor adverse şi evaluarea statusului pacientului la diverse etape terapeutice, potrivit specialiştilor.
"Acest lucru se realizează în contextul în care România dispune încă de peste 100 dispensare de pneumoftiziologie, care funcţionează cu resurse financiare din bugetul Ministerului Sănătăţii şi care ar avea capacitatea de a prelua o parte din serviciile furnizate în prezent în spital", menţionează autorii proiectului.
