Ministerul Sănătăţii îşi propune să elimine rujeola şi rubeola din România în următorul deceniu, în principal prin creşterea imunizării cu vaccin combinat rujeolă-oreion-rujeolă (ROR).
În acest scop, ministerul a elaborat un plan de acţiune "pentru eliminarea rujeolei, rubeolei şi de prevenire a infecţiei rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital", care urmează să fie aprobat prin ordin al ministrului Sănătăţii şi care ţine cont de ultimele recomandări ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Proiectul de ordin cuprinde şi o instrucţiune privind vaccinarea cu ROR în cadrul asistenţei medicale primare, elaborată de experţii din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP). Scopul acestui document este ca echipa de profesionişti din asistenţa medicală primară să asigure implementarea Planului Naţional de Vaccinare (PNV), cu atingerea acoperirii vaccinale optime de peste 95%.
Planul de acţiune are ca obiective eliminarea rujeolei endemice şi a rubeolei endemice şi prevenirea infecţiei rubeolice congenitale (IRC) şi a sindromului rubeolic congenital (SRC), astfel încât să se menţină o incidenţă de sub 1 caz de SRC la 100.000 de născuţi vii.
Infecţia rubeolică congenitală poate duce la avort, naşteri premature, decese in utero sau naşterea unui copil normal sau a unui copil cu una sau mai multe manifestări ale SRC.
Pentru realizarea acestor obiective, strategiile cheie ale OMS au fost revizuite pentru a lua în consideraţie ţinta de eliminare a rubeolei la nivel european.
Astfel, prima strategie pentru eliminarea rujeolei şi rubeolei endemice este atingerea şi susţinerea unei înalte acoperiri vaccinale (de cel puţin 95%) cu două doze de vaccin rujeolic şi cel puţin o doză de vaccin rubeolic prin serviciile de imunizare de rutină de înaltă calitate.
O a doua măsură este oferirea unei a doua oportunităţi pentru imunizarea antirujeolică prin activităţi suplimentare de imunizare la populaţiile susceptibile la rujeolă.
De asemenea, experţii recomandă oferirea oportunităţilor de vaccinare antirubeolică, inclusiv prin activităţi suplimentare de imunizare, tuturor copiilor susceptibili la rubeolă, adolescenţilor şi femeilor la vârsta fertilă.
O altă strategie este întărirea sistemelor de supraveghere prin investigarea riguroasă a fiecărui caz şi confirmarea de laborator a cazurilor suspecte.
Experţii mai recomandă şi asigurarea informaţiilor de înaltă calitate şi valide atât pentru personalul sanitar, cât şi pentru public, referitoare la beneficiile şi riscurile asociate cu imunizarea antirujeolică şi antirubeolică.
OMS recomandă ca fiecare ţară membră să-şi adapteze sistemele de supraveghere a rujeolei şi rubeolei în funcţie de specificul epidemiologic existent. În România, supravegherea rujeolei şi a rubeolei se face conform “Metodologiei de supraveghere a rujeolei şi rubeolei”, utilizând definiţiile de caz ale Uniunii Europene.
EPIDEMII PE FONDUL SCĂDERII RATEI DE IMUNIZARE
În România, acoperirile la vaccinarea cu ROR, atât la prima, cât şi la a doua doză, au început să scadă continuu începând din 2009, ajungând sub nivelul de 95%, care asigură controlul bolii.
"Consecinţele acestui fenomen s-au concretizat în apariţia şi evoluţia unor epidemii, care s-au succedat la intervale scurte de timp, în perioada 2010 - 2020", se arată în planul de acţiune.
O primă epidemie de rujeolă a început în august 2010 şi a evoluat până în 2013, fiind confirmate 13.586 de cazuri de infecţie şi 4 decese.
Cea mai afectată a fost grupa de vârstă sub 1 an (incidenţă de 760,9 la 100.000 de locuitori), urmată de grupa de vârstă 1-4 ani (333,2 la 100.000 locuitori) şi 5-9 ani (115 la 100.000 locuitori). Boala a apărut la copii nevaccinaţi (peste 70% din cazuri).
Cea mai importantă măsură de intervenţie a constat în organizarea unor campanii suplimentare de vaccinare cu ROR în zonele afectate (copii cu vârste între 7 luni – 7 ani fără antecedente vaccinale antirujeolice). Prin aceste campanii au fost vaccinaţi aproximativ 4.500 de copii.
În perioada septembrie 2011- decembrie 2012, în România a evoluat concomitent cu epidemia de rujeolă şi o epidemie de rubeolă, care a totalizat 24.627 de cazuri, dar niciun deces.
O a doua epidemie de rujeolă a evoluat în perioada 2016 - 2019, fiind raportate peste 20.000 de cazuri şi 64 de decese.
Cea mai afectată grupă de vârstă (incidenţă de peste 900/100.000) a fost cea sub 1 an (neeligibili la vaccinarea cu ROR). La această grupă de vârsta s-a înregistrat şi ponderea cea mai mare a deceselor (51,1%).
Tulpina de virus rujeolic identificată a fost de import (B3), diferită faţă de tulpina endemică din România (D4).