Mai mult de 80% dintre femei dezvoltă carență de fier până în al treilea trimestru de sarcină, a constatat un studiu
Atunci când o femeie rămâne însărcinată, necesarul său de fier crește de aproape zece ori pentru a susține dezvoltarea fătului, precum și propriile nevoi crescute de fier ale organismului în perioada de sarcină. Capacitatea organismului de a satisface nevoile crescute de fier depinde de rezervele de fier de la începutul sarcinii, precum și de adaptările fiziologice care îmbunătățesc absorbția acestuia pe măsură ce sarcina avansează. Totuși, aceste adaptări fiziologice nu sunt întotdeauna suficiente pentru a acoperi nevoile de fier ale unei femei însărcinate, în special în cazul celor aproximativ 50% dintre femei care încep sarcina cu rezerve de fier diminuate.
Deși se consideră adesea ca fiind o problemă în mediile cu resurse reduse, studii recente au documentat rate de carență de fier de 33-42% în rândul femeilor însărcinate din mediile cu resurse ridicate.
Deficitul de fier poate duce la anemie, o afecțiune în care organismul nu poate produce suficientă hemoglobină, ceea ce, la rândul său, limitează capacitatea globulelor roșii de a transporta sânge oxigenat în întregul organism.
Anemia în timpul sarcinii este asociată cu un risc mai mare atât de rezultate adverse pentru mamă, cât și pentru copil, inclusiv depresie postpartum, hemoragie postpartum, naștere prematură, greutate mică la naștere precum și naștere înainte de termen.
Chiar și în absența anemiei, carența maternă de fier poate duce la probleme de neurodezvoltare pe termen lung pentru copil.
În prezent, screeningul pentru deficitul de fier în timpul sarcinii nu este o rutină universală. În plus, nu există criterii de diagnostic general acceptate pentru deficitul de fier în timpul sarcinii.
Cel mai recent proiect de recomandare al agențiilor americane de sănătate, de exemplu, afirmă că „dovezile actuale sunt insuficiente pentru a evalua echilibrul dintre beneficiile și efectele nocive ale screeningului pentru anemia feriprivă la femeile gravide”.
În schimb, Federația Internațională de Ginecologie și Obstetrică și Societatea Europeană de Hematologie recomandă ca toate femeile însărcinate, indiferent de prezența sau absența anemiei, să fie supuse încă din primul trimestru de sarcină unui screening pentru deficitul de fier. În plus, acestea recomandă, de asemenea, ca toate femeile de vârstă reproductivă, indiferent de prezența sau absența anemiei, să fie supuse unui screening pentru depistarea carenței de fier.
Însă atunci când se efectuează screeningul, acesta poate fi insuficient pentru a detecta deficitul de fier. În practica clinică, de exemplu, hemoglobina este frecvent singurul criteriu de referință utilizat pentru a evalua starea fierului la femeile gravide. Cu toate acestea, hemoglobina oferă doar o indicație a anemiei. Prin urmare, rezultatele slabe ale sănătății materne și infantile care pot apărea înainte ca deficiența de fier să evolueze spre anemie pot să nu fie detectate.
Din păcate, studiile bine concepute privind modificările statutului fierului în timpul sarcinii sunt limitate.
Ca răspuns, autorii studiului „Evaluarea longitudinală a statusului fierului în timpul sarcinii: Un studiu de cohortă prospectiv într-un mediu cu resurse ridicate” au evaluat modificările biomarkerilor de fier pe parcursul sarcinii, au stabilit prevalența carenței de fier și au propus repere privind starea fierului la începutul sarcinii care estimează deficiența de fier în al treilea trimestru.
Autorii studiului au încercat să determine și modul în care factorii de risc comuni pentru deficitul de fier, cum ar fi obezitatea și fumatul, au afectat starea fierului pe parcursul sarcinii.
Rezultatele studiului, unul dintre cele mai ample studii care au documentat vreodată modificările statutului fierului în timpul sarcinii, au fost publicate joi în revista The American Journal of Clinical Nutrition, o publicație a Societății Americane pentru Nutriție.
Pentru a-și desfășura cercetarea, autorii au lucrat cu date colectate de la 641 de femei din Irlanda care au fost însărcinate și au avut o naștere reușită pentru prima dată și care au participat la proiectul Rezultate îmbunătățite ale sarcinii prin detectarea precoce (IMPROvED).
În cadrul studiului, au fost prelevate probe de la femei la 15, 20 și 33 de săptămâni de sarcină pentru a determina statusul fierului.
În termen de 72 de ore de la naștere, au fost obținute de la mamă informații despre sarcină, naștere și copil prin intermediul unui interviu cu o moașă. Informațiile referitoare la rezultatele clinice și la complicațiile din timpul sarcinii și al nașterii au fost confirmate prin revizuirea dosarelor medicale.
„În acest cadru de studiu – mediu cu resurse ridicate”, autorii au constatat că «deficitul de fier, definit printr-o varietate de biomarkeri și praguri, a fost foarte frecvent în timpul sarcinii, în ciuda profilului cohortei ca fiind în general sănătos».
Interesant este faptul că niciuna dintre participantele la studiu nu a fost anemică în primul trimestru, însă mai mult de 80% dintre femei prezentau deficiențe de fier până în al treilea trimestru.
S-a observat că, totodată „cohorta a avut rate mai mari de deficiență în al treilea trimestru decât chiar și unele medii cu resurse reduse”.
În acest studiu, aproape trei sferturi dintre participante au luat un supliment cu fier care conținea doza zilnică de fier recomandată în Irlanda/Europa de 15-17 mg.
Autorii au observat că „suplimentele care conțin fier (în principal multivitamine) luate înainte/la începutul sarcinii au fost asociate cu un risc redus de deficiență pe tot parcursul sarcinii, inclusiv în al treilea trimestru”.
Potrivit autorilor, aceste constatări atrag atenția asupra „beneficiului depistării deficienței de fier cu hemoglobină și feritină în populațiile cu risc scăzut definite”.
În plus, pe baza constatărilor lor, autorii au propus un prag pentru feritină, o proteină care stochează fierul, de 60µg pe litru sau mai puțin la 15 săptămâni de sarcină, care a prezis prezența deficienței de fier la 33 de săptămâni de sarcină, definită ca 15µg de feritină pe litru sau mai puțin.
Autorii au remarcat că „acest lucru a fost identificat anterior ca fiind punctul de inflexiune la care acumularea de fier fetal este compromisă, ducând la o funcție neurocognitivă mai slabă și la apariția mai devreme a deficienței de fier postnatale la descendenți”.
Într-un editorial care însoțește acest studiu, publicat, de asemenea, în The American Journal of Clinical Nutrition, autorii Michael Auerbach și Helain Landy au etichetat fără menajamente abordarea comunității medicale față de femei, inclusiv lipsa de screening și de tratare a carenței de fier și a anemiei în rândul femeilor însărcinate, drept „misoginie”.
Având în vedere concluziile studiului, editorialul face apel la Colegiul American al Obstetricienilor și Ginecologilor și la Grupul operativ pentru servicii preventive din Statele Unite (United States Preventive Services Taskforce) să „își schimbe abordarea față de diagnostic pentru a depista toate femeile însărcinate pentru deficitul de fier, indiferent de prezența sau absența anemiei, și să recomande suplimentarea atunci când este prezentă pentru cea mai frecventă tulburare de deficit de nutrienți”.
Privind spre viitor, autorii studiului consideră că „sunt necesare în continuare studii longitudinale de bună calitate, la scară largă, privind starea fierului, cu stare inflamatorie concomitentă, pentru a furniza baza de dovezi care să ajute la stabilirea consensului atât de necesar. În plus, ar trebui instituită utilizarea biomarkerilor și a pragurilor de fier la începutul sarcinii pentru o mai bună aliniere la rezultatele semnificative din punct de vedere clinic”.
Studiul și editorialul care îl însoțește, constituie un argument puternic în favoarea unui screening de rutină al fierului pentru toate femeile însărcinate, spun specialiștii.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.