Celulele imune din creierul persoanelor cu boala Alzheimer par să se comporte diferit față de cele ale indivizilor cu un creier sănătos pentru vârsta lor, potrivit unei analize a activității genice a celulelor.
Descoperirea sugerează că ar putea fi posibilă tratarea bolii Alzheimer prin modificarea comportamentului acestor celule, explică Katherine Prater, expert în neurologie și neuroinflamație la facultatea de medicină a universității din Washington.
„Dacă putem determina ce fac (aceste celule), am putea fi capabili să le schimbăm comportamentul cu ajutorul unor tratamente care ar putea preveni sau încetini această boală”, a declarat ea.
O cercetare, realizat de echipa sa de la UW Medicine, Centrul de cancer, Fred Hutchinson, de la universitatea de stat din Arizona, și universitatea din Carolina de Nord, a fost publicat în revista Nature Aging.
În cadrul studiului, cercetătorii au analizat celulele imunitare numite microglia, care joacă o varietate de roluri esențiale în creier. Acestea:
- promovează dezvoltarea creierului și învățarea, prin stimularea noilor conexiuni între celulele creierului și eliminarea acelora de care creierul nu mai are nevoie;
- îndeplinesc sarcini de întreținere de rutină, precum eliminarea celulelor moarte și a deșeurilor nedorite rămase în creier urma proceselor chimice;
- protejează creierul de infecții, prin înghițirea microbilor și eliberarea de semnale chimice, care ajută la organizarea răspunsului imunitar al organismului;
Cu toate acestea, rolul lor în boala Alzheimer a fost mai puțin clar. De exemplu, se pare că protejează creierul prin curățarea depozitelor de amiloid, aglomerări de proteine toxice care se formează în creierul persoanelor cu această boală, dar este posibil ca ele să contribuie și la un proces inflamator observat în boala Alzheimer care duce la moartea celulelor cerebrale.
Pentru a înțelege mai bine ce fac aceste celule, cercetătorii au examinat ce gene erau active în microglia prelevate din creierele persoanelor cu Alzheimer și din cele sănătoase.
Întrucât genele controlează comportamentul unei celule, știind care dintre acestea sunt active poate ajuta la înțelegerea funcțiilor acestora.
Pentru a identifica ce gene sunt active, oamenii de știință au profitat de faptul că, atunci când o genă este activată, instrucțiunile codificate în secvența sa de ADN sunt copiate, sau transcrise, într-o moleculă înrudită numită ARN.
Prin urmare, prin secvențierea ARN-ului din nucleul unei celule, folosind o tehnică numită secvențierea ARN-ului dintr-un singur nucleu, este posibil să se știe ce gene sunt active în diferite celule.
În cadrul cercetării, echipa a studiat microglia din creierul a 12 persoane care au murit cu Alzheimer și 10 care nu au avut boala.
Ei au descoperit că populațiile de microglia din ambele seturi de creiere erau diverse, populațiile încadrându-se în 10 subpopulații, fiecare dintre acestea – pe baza activității genelor – prezentând probabil caracteristici și comportamente diferite.
Deși populațiile de microglia erau similare în ambele seturi de creiere, proporția acestora a fost diferită, unele populații fiind mai răspândite în creierele afectate de Alzheimer.
Diferențele ar putea fi atribuite contribuției celulelor la distrugerea celulelor cerebrale observate în cazul bolii Alzheimer sau ar putea rezulta din distrugerea cauzată de boală, crede Katherine Prater.
„În acest moment, nu putem spune dacă microglia provoacă patologia sau dacă patologia determină aceste microglia să-și modifice comportamentul”, spune ea.
Printre populațiile care au fost mai răspândite în creierele afectate de Alzheimer se aflau celule care păreau a fi într-o stare preinflamatorie.
Aceste celule ar putea avea o capacitate redusă de a îndeplini sarcinile de eliminare a deșeurilor din creier pe care microglia le îndeplinește în mod obișnuit.
De asemenea, oamenii de știință au observat că există mai puține celule protectoare despre care se crede că promovează îmbătrânirea sănătoasă.
„Acum că am determinat profilurile genetice ale acestor microglia, putem încerca să aflăm exact ce fac și sperăm că vom identifica modalități de a le schimba comportamentele care ar putea contribui la boala Alzheimer”, a declarat Prater.
(Foto articol: Microfotografia microgliei (verde) dintr-un creier afectat de boala Alzheimer arată lizozomii măriți (roz), un semn că sarcinile celulei, prin care aceasta menține curățenia în creier, au fost perturbate. Credit: Lexi Cochoit, UW Neuroinflammation Lab).
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.