Nouă strategie pentru controlul HIV/SIDA în România până în 2030. Investiții pentru prevenție în grupurile vulnerabile

Nouă strategie pentru controlul HIV/SIDA în România până în 2030. Investiții pentru prevenție în grupurile vulnerabile
iunie 27 15:13 2022
Articol scris de:
Timp citire articol: 5 minut(e)

Comisia de specialitate din Ministerul Sănătății a elaborat o nouă strategie națională pentru controlul HIV/SIDA în România, pentru perioada 2022-2030, care propune realizarea și finanțarea unor intervenții pentru prevenirea transmiterii infecției la nivelul grupurilor prioritare. 

“Strategia națională pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA în perioada 2022-2030” a fost elaborată de către comisia naţională pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie HIV/SIDA din Ministerul Sănătății, în colaborare cu Comitetul Naţional de Coordonare HIV/SIDA și Tuberculoză, cu sprijin financiar din partea Fondului Global pentru HIV/SIDA, Tuberculoză și Malarie.

În procesul de elaborare a Strategiei au fost implicate organisme guvernamentale, organizații neguvernamentale, membrii Comitetului Național de Coordonare HIV/SIDA și Tuberculoză, precum şi agenţii internaționale cu responsabilități în acest domeniu.

Strategia derivă din prioritățile de politică publică trasate prin Strategia Națională de Sănătate 2021-2027 și reprezintă politica sectorială a Ministerului Sănătății în domeniul supravegherii, controlului și prevenirii cazurilor de infecție cu HIV/SIDA și Tuberculoză în România.

Strategia este un document orientativ principal de politică publică pentru elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea programelor şi proiectelor naționale şi locale de intervenție în domeniul supravegherii, controlului și prevenirii cazurilor de infecție cu HIV/SIDA în perioada 2022 – 2030 în România.

Noiua strategie a fost elaborată plecând de la constatarea creșterii îngrijorătoare a numărului de cazuri HIV/SIDA nou-diagnosticate la nivel național în perioada 2007-2016 (7.139 cazuri noi HIV/SIDA) și al studiilor realizate la nivel internațional, care au demonstrat că dinamica epidemiei HIV este determinată de comportamentele la risc, de frecvența acestora și de vulnerabilitățile unor grupuri populaționale specifice și ale celor aflate în legătură cu acestea.

“Se impune prioritizarea unor grupuri mai expuse infecției cu HIV, ca urmare a comportamentelor de risc specifice și a barierelor legale sau sociale pe care le întâmpină în accesarea serviciilor de prevenire, tratament și îngrijiri HIV”, afirmă autorii strategiei, în nota de fundamentare a hotărârii de guvern care urmează să implementeze strategie.

Astfel, în cadrul Strategiei au fost considerate 4 “grupuri prioritare”, în care prevalența infecției HIV este ridicată. Prima este categoria bărbații care fac sex cu alți bărbați (BSB), în care prevalența HIV/SIDA a fost estimată la 18% în 2014, conform datelor din studiul european SIALON II, realizat pe un eșantion de 181 de persoane din București.

Al doilea grup prioritar este format din consumatorii de droguri injectabile (CDI), cu o prevalență estimată a HIV/SIDA la 11,2% în 2015 în rândul persoanelor care accesau programele de schimb de seringi și de 28,9% în rândul celor nu accesau aceste servicii.

Celelalte grupuri sint persoanele care practică sexul comercial, cu o prevalență a HIV/SIDA estimată la 1% în 2009, și persoanele private de libertate, cu o prevalență estimată 0,2% în 2010.

“Având în vedere numărul mare de cazuri noi HIV/SIDA cu transmitere heterosexuală înregistrate la nivelul populației generale, o atenție specială trebuie acordată adolescenților și tinerilor. Cea mai des întâlnită cale de transmitere HIV și ITS în rândul acestora este sexul neprotejat. Astfel, intervențiile de prevenire incluse în cadrul Strategiei trebuie să asigure și accesul tinerilor (cu vârste între 15-24 ani) la servicii de prevenire, diagnostic și tratament HIV/SIDA prin concentrarea pe cunoașterea nevoilor specifice acestora și furnizarea de servicii adaptate”, arată documentul.

Pe lângă prioritizarea grupurilor vulnerabile, strategia mai propune încă 4 politici pentru prevenirea transmiterea infecției cu virusul HIV: utilizarea testării HIV ca poartă de intrare în tratament, asigurarea accesului universal la tratamentul ARV ca modalitate de prevenire a noilor infecții HIV, asigurarea unui mediu propice și coordonarea în implementarea răspunsului național HIV/SIDA.

TABLOUL HIV ÎN ROMÂNIA

Potrivit documentului, un motiv de îngrijorare îl reprezintă ponderea relativ ridicată a testelor pozitive înregistrate în urma testării persoanelor care au avut contact sexual cu persoane seropozitive (9,92% teste pozitive din total 867 teste realizate în 2016).

De asemenea, peste 61% din cazurile noi de infecție HIV înregistrate în România în 2016 au fost diagnosticate tardiv (CD4 < 350 cel/mm3), față de 48% la nivel european.

Aceste prezentări târzii sunt în principal rezultatul unui acces limitat și al utilizării insuficiente a serviciilor de testare și consiliere HIV (în special testarea în vederea confirmării diagnosticului), mai ales în cazul persoanelor din grupurile vulnerabile.

Într-un deceniu, numărul persoanelor infectate cu HIV din România aflate în supraveghere medicală activă a crescut cu 60%, de la 7.591 în 2007 la 12.196 în 2016.

În perioada 2008-2016, numărul pacienților aflaţi în tratament ARV a crescut cu 47.2% (de la 7.434 în 2008 la 10.942 în 2016).

Fondurile necesare aplicării Strategiei naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA în perioada 2022 – 2030 urmează să fie asigurate de la bugetul de stat, din Fondul de asigurări sociale de sănătate, din venituri extrabugetare şi din alte finanțări internaționale, inclusiv fonduri structurale.

Dacă în perioada 2007 – 2010 bugetul anual alocat la nivel național pentru tratament ARV a fost de circa 32 milioane euro, în anul 2016, în condițiile unei creșteri cu 47% a numărului de pacienți, costurile aferente tratamentului ARV s-au dublat, ajungând la aproximativ 60 milioane euro.

Astfel, în condițiile menținerii incidenței HIV/SIDA la nivelul mediei ultimilor 10 ani (714 cazuri noi anual), doar costurile necesare acoperirii tratamentului ARV și monitorizării pentru persoanele nou diagnosticate vor implica o creștere anuală a bugetului cu circa 4,6 milioane euro, estimează autorii strategiei.

“Având în vedere resursele financiare limitate existente se impune prioritizarea celor mai eficiente strategii de prevenire HIV/SIDA, precum și monitorizarea și supravegherea continuă a comportamentelor în vederea obținerii unei imagini clare și în dinamică a situației epidemiologice.
Acest lucru este posibil doar în condițiile unei abordări integrate și coerente la nivelul autorităților centrale și locale, cu implicarea societății civile și a reprezentanților persoanelor afectate”, arată documentul.

În acest context, autorii strategiei consideră că valoarea costurilor acțiunilor de prevenire HIV în rândul grupurilor prioritare și tinerilor, estimate la 2,42 milioane euro anual, reprezintă o investiție eficientă din punct de vedere economic, care va conduce pe termen lung la scăderea numărului de cazuri noi.

  Citește mai multe despre:
  Categorii:
scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu