O descoperire în premieră mondială poate oferi un tratament pe termen lung pentru lupus

O descoperire în premieră mondială poate oferi un tratament pe termen lung pentru lupus
februarie 06 13:37 2024
Articol scris de:
Timp citire articol: 4 minut(e)

O echipă de cercetători din Australia a descoperit, în premieră mondială, cum să repare un defect care provoacă lupusul și speră că studiul va oferi un tratament eficient pe termen lung.

Publicată marți, în revista Nature Communications, o cercetare condusă de Universitatea Monash, din Australia, a găsit o modalitate de a reprograma celulele defecte ale pacienților cu lupus cu molecule protectoare de la persoanele sănătoase.

Folosind celule umane, noul tratament restabilește partea protectoare a sistemului imunitar care previne autoimunitatea, care apare atunci când sistemul imunitar își atacă propriile celule.

Descoperirile privesc boala autoimună lupus, o afecțiune debilitantă fără un tratament vindecător și cu opțiuni terapeutice limitate.

Cercetătorii australieni speră că această nouă metodă, dezvoltată în eprubete, în laborator, și validată pe modele preclinice, poate fi dezvoltată și pentru alte boli autoimune, cum ar fi diabetul, artrita reumatoidă și scleroza multiplă.

Oamenii au cu toții proteine pe care sistemul imunitar le-ar putea ataca, dar acest lucru nu se întâmplă la persoanele sănătoase datorită unor celule speciale numite celule T de reglare”  (T-regs), care protejează împotriva bolilor autoimune.

Acestea lipsesc la persoanele care dezvoltă lupus și alte afecțiuni autoimune.

Co-autorul principal, profesorul asociat Joshua Ooi, care conduce Grupul de terapii cu celule T reg din cadrul Universității Monash, a declarat că efectul terapeutic a fost obținut prin identificarea unor molecule protectoare specifice de la persoanele sănătoase și reprogramarea celulelor T-regs ineficiente ale pacienților cu lupus cu scopul de a le restabili capacitatea de a opri răspunsurile imunitare nedorite.

„Am demonstrat eficacitatea acestei abordări folosind celule umane de pacienți cu lupus, atât în eprubetă, cât și într-un model experimental de inflamație renală lupică”, a declarat profesorul Ooi într-un comunicat de presă.

„Am reușit să oprim complet dezvoltarea bolii renale lupice, fără a utiliza medicamentele imunosupresoare obișnuite nespecifice și dăunătoare. Este ca o resetare a sistemului imunitar anormal înapoi la o stare sănătoasă – un fel de actualizare majoră a software-ului. Faptul că folosește propriile celule ale pacientului este o parte foarte specială a acestei abordări”, a precizat cercetătorul australian.

Aproximativ unul din 1000 de australieni suferă de lupus, iar ratele sunt mai mari în comunitățile de populație nativă.

Nouă din 10 persoane cu lupus sunt de sex feminin, iar cele mai multe dintre ele îl dezvoltă la vârsta de 15-45 de ani.

Unul dintre autorii principali ai studiului, profesorul Eric Morand, decanul Facultății de Medicină Clinică și Moleculară de la Universitatea Monash, care a fondat Clinica de Lupus Monash, a descris eficacitatea tratamentului ca fiind „profundă” și care ar putea schimba „regulile jocului”, în această boală autoimună.

Pacienții studiului sunt gestionați la Monash Health, unde profesorul Morand este director al secției de reumatologie.

El a declarat că echipa de cercetare proiectează acum studii clinice care ar trebui să înceapă în 2026 pentru a investiga dacă această metodă este un tratament pe termen lung pentru persoanele cu lupus.

„Capacitatea de a viza, în mod specific, defectul imunitar care cauzează boala, fără a fi nevoie de a suprima întregul sistem imunitar, schimbă regulile jocului”, spune el.

„Chiar dacă efectele sunt doar pe termen mediu, suntem încrezători că tratamentul poate fi repetat cu ușurință, după cum este necesar”.

Profesorul asociat Ooi a descoperit anterior că lipsa celulelor specifice T-regs pentru a opri sistemul imunitar de a ataca organismul poate duce la boli autoimune.

Noul tratament ar implica prelevarea de celule sanguine de la pacientul cu lupus, modificarea lor în laborator pentru a restabili acest efect protector, apoi replantarea lor înapoi la pacienți.

„Acest proiect s-a bazat pe implicarea generoasă a pacienților, ceea ce ne-a permis să folosim celule umane de lupus de fiecare dată”, a precizat conf. univ. Ooi.

„Asta ne permite să lucrăm cât mai aproape de boala umană în laborator”, precizează el.

Echipa australiană este încrezătoare că noua metodă poate fi dezvoltată pentru până la 100 de alte boli autoimune, cum ar fi diabetul, artrita reumatoidă, scleroza multiplă, sindromul Sjögren, sclerodermia și miastenia gravis.

„Această descoperire oferă o speranță uriașă nu numai în lupus, ci în tot spectrul de boli autoimune”, a declarat Peter Eggenhuizen, doctorand și cercetător la Centrul pentru boli inflamatorii al Universității Monash.

„Există o gamă foarte largă de boli autoimune care ar putea fi vizate cu această abordare”, a mai precizat el.

Cercetătorii au subliniat faptul că, întrucât tratamentul este foarte specific, nu dăunează restului sistemului imunitar.

Totuși, acest lucru înseamnă că tratamentul trebuie să fie dezvoltat „cu atenție, boală cu boală, deoarece fiecare dintre ele este distinctă”, mai precizează autorii.

scrie un comentariu

1 Comentariu

Adaugă un comentariu