Ce cauzează cel mai frecvent defect cardiac congenital. Noi descoperiri ar putea oferi o alternativă la intervenția chirurgicală
Valva aortică bicuspidă este cel mai frecvent defect congenital la om, afectând între 1% și 2% din populație. În loc de cele trei cuspe (foițe) simetrice obișnuite, indivizii afectați au două foițe valvulare asimetrice. Acest defect este o cauză frecventă de stenoză aortică și endocardită și este asociat cu calcifierea timpurie a valvei aortice. În prezent, singurul tratament eficient este intervenția chirurgicală de înlocuire a valvei.
Această situație ar putea fi schimbată de rezultatele unui nou studiu publicat de o echipă internațională coodonată de Centrul național spaniol de investigații cardiovasculare Carlos III (CNIC).
Acest studiu multicentric inovator, publicat online miercuri, în revista JAMA Cardiology, arată că valva aortică biscuspidă este cauzată de mutații în gena MINDBOMB1 (MIB1), unele dintre ele descrise pentru prima dată în noul studiu și altele raportate anterior de același grup într-un articol anterior în Nature Medicine.
Echipa speră că aceste descoperiri vor avea un impact semnificativ, ajutând la conceperea viitoare a tratamentelor farmacologice ca alternativă la operația de înlocuire a valvei.
„Aceasta este o perspectivă deosebit de interesantă, deoarece valva aortică bicuspidă este cel mai frecvent defect congenital. Pe lângă faptul că i-ar ajuta pe pacienți, alternativele la intervenția chirurgicală ar putea reduce povara costurilor pentru sistemele de sănătate”, a declarat dr. José Luis de la Pompa, care a condus cercetarea.
Studiul a combinat secvențierea genomului, secvențierea genelor candidate într-o cohortă familială, analiza asocierii variantelor rare în cohorte suplimentare și o analiză suplimentară a asocierii variantelor comune într-o a treia cohortă mare, a explicat Idit Tessler de la Spitalul Sheba,din israel, care a făcut parte din echipa studiului.
Analiza mutațiilor la pacienți din diferite populații consolidează validitatea studiului.
Pentru a analiza mecanismele specifice prin care MIB1 asigură dezvoltarea corectă a inimii, echipa de la CNIC a folosit editarea genetică CRISPR-Cas9, pentru a introduce mutațiile identificate în genomul sensibilizat al șoarecilor purtători ai unei alele mutante pentru receptorul NOTCH.
Ambele mutații (dublă heterozigoză) au fost necesare pentru ca șoarecii să dezvolte valva aortică bicuspidă la o rată ridicată, în contrast cu dezvoltarea defectului cardiac la pacienții umani cu o singură mutație într-o singură alelă MIB1 (heterozigoți unici).
Șoarecii purtători ai ambelor mutații prezentau, de asemenea, defecte la nivelul septului interventricular.
Cercetătorii concluzionează că asocierea identificată între MIB1 și valva aortică bicuspidă evidențiază rolul important al căii de semnalizare NOTCH în acest defect congenital și potențialul componentelor căii NOTCH ca ținte pentru conceperea de noi strategii de diagnostic și terapeutice.
Pentru acest studiu, echipa CNIC a colaborat, printre alte centre, cu spitalele Hadassah și Sheba (Israel), Spitalul European Georges Pompidou și Universitatea din Paris (Franța), Universitatea din Anvers (Belgia), Centrul Medical Universitar Radboud (Olanda), facultatea de medicină a universității Harvard (Statele Unite) și Institutul Karolinska (Suedia).
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.