O mutaţie genetică în boala Alzheimer, cu debut precoce, a fost descoperită în premieră de o echipă de oameni de ştiinţă, care a urmărit defectul moleculei de ADN la mai mulţi membri ai aceleiaşi familii. Boala Alzheimer este o afecţiune neurodegenerativă incurabilă, cele mai multe cazuri fiind diagnosticate după vârsta de 65 de ani.
Echipa internaţională de oameni de ştiinţă, condusă de neurologi din Suedia, a identificat o formă extraordinar de rară a bolii, deocamdată doar la membrii unei singure familii. Această formă a bolii evoluează rapid şi agresiv, lăsându-şi „victimele“ fără funcţiile cognitive încă din cei mai productivi ani ai vârstei umane.
Cercetătorii din Suedia au numit această formă de Alzheimer "Eliminarea Uppsala APP", după familia care poartă această „faimoasă“ eroare de ADN, care duce invariabil la demenţă de la o vârstă tânără.
„Persoanele din familia afectată au cu puţin peste 40 de ani când debutează boala, care progresează apoi foarte rapid“, descrie cazul dr. María Pagnon de la Vega în Science Translational Medicine.
Împreună cu colegii săi de la Departamentul de Sănătate Publică şi Ştiinţe Medicale a universităţii Uppsala, de la Vega a colaborat cu o echipă de neurologi, biologi structurali şi moleculari şi experţi în imagistică din întreaga Europă.
Ei au folosit mai multe instrumente de ultimă generaţie pentru a aduce la zero un defect care apare vizibil în istoricul genetic al familiei observate.
Cercetătorii au descoperit că mutaţia accelerează formarea plăcilor proteice dăunătoare creierului, cunoscute sub numele de beta amiloid (Aβ). Plăcile Aβ se lipesc de neuroni şi-i distrug, anihilând astfel funcţiile executive ale creierului. Neurologii definesc drept funcţii executive memoria de lucru, flexibilitatea mentală şi autocontrolul.
Alte forme de Alzheimer au fost legate de mutaţii ale genei APP, pe care cercetătorii le-au confirmat prin analiza genetică, cercetări biologice structurale, studii de chimia aminoacizilor şi proteinelor, şi spectrometrie de masă, pentru a caracteriza amiloidul, proteina vătămătoare, care impregnează ţesutul cerebral ai purtătorilor acestei gene rare.
Specialiştii au observat că la toţi purtătorii APP ai familiei suedeze a avut loc „o ştergere“ într-un şir specific de aminoacizi, care fac parte din proteina precursoare amiloidului.
Astfel, în şirul respectiv, aminoacizii lipsesc deoarece gena APP nu-i mai codifică. S-a dovedit că „ştergerea“ elimină un şir de şase aminoacizi şi asfel rezultă în creier depozite distructive de proteine Aβ.
Povestea familiei suedeze cu Alzheimer precoce a început în urmă cu şapte ani, când doi fraţi au mers la o clinică specializată în tulburări de memorie a Spitalului Universitar din Uppsala, unde au fost evaluaţi pentru probleme de memorie.
Cei doi acuzau pierderea simţului direcţiei şi descriau simptome de tulburare a clarităţii mentale. La doar 40, respectiv 43 de ani, fraţii n-au fost, din păcate, singurii din familia lor cu minţi confuze şi memorie destrămată.
Un văr de-al lor, cam de aceeaşi vârstă, se confrunta cu simptome aproape identice, plângându-se de incapacitatea de a vorbi în fraze clare şi de neputinţa de a efectua operaţii matematice simple. Toţi trei au fost diagnosticaţi cu boala Alzheimer cu debut precoce.
Mai mult, doctorii îl evaluaseră şi pe tatăl celor doi fraţi în urmă cu două decenii. Şi acestuia îi apăruseră simptomele iniţiale ale bolii tot în jurul vârstei de 40 de ani.
În momentul în care cei trei au ajuns la clinică prezentau deja simptome grave, având probleme de vorbire şi experimentând pierderea capacităţii de a efectua operaţii matematice simple.
Medicii au stabilit că aceştia aveau probleme cu funcţiile executive, şi tomografiile au confirmat semnele distincte ale bolii Alzheimer la toţi trei, indicând dovezi de atrofie în regiunile frontoparietale şi mediotemporale ale creierului.
Deşi, toţi aveau vârste cu puţin peste 40 de ani la momentul testului, scorurile la Mini Mental State Exam, o evaluare frecvent administrată persoanelor în vârstă pentru a le testa abilităţile cognitive, nu au fost doar scăzute, ci s-au înscris într-o gamă observată la adulţii în vârstă cu deficienţe cognitive.
Echipa de cercetători suedezi a defint această formă de Alzheimer ca fiind dominant autozomală, transmisă de la o generaţie la alta şi cu evoluţie rapidă pe un curs descendent.
Specialiştii nu au identificat deocamdată date care să sugereze că alte familii poartă mutaţia Eliminarea Uppsala APP, deşi alte forme de Alzheimer familial au mai fost identificate în Suedia.
„Simptomele şi biomarkerii în Eliminarea Uppsala APP sunt tipici bolii Alzheimer, cu excepţia lichidului cefalorahidian normal", spune Pagnon de la Vega, autorul principal al studiului.
Înainte de descoperirea acestei mutaţii, peste 50 de alte mutaţii ale genei APP au fost identificate la nivel mondial şi sunt asociate cu Alzheimer cu debut precoce.
Mutaţiile APP sunt responsabile, în general, pentru mai puţin de 10% din toate cazurile de debut precoce, Eliminarea Uppsala APP fiind prima „ştergere“ multiplă de aminoacizi care duce la debutul precoce al bolii Alzheimer.
