O genă nefuncţională, dar care mai este prezentă la o treime din populaţia omenirii, este asociată cu un risc crescut de cancer, arată un nou studiu realizat de cercetători americani.
Gena numită Siglec-12 controlează producţia proteinei cu acelaşi nume din sistemul imunitar, care este prezentă şi funcţionează corespunzător la cimpanzei, primatele cele mai apropiate de specia umană.
La oameni, această genă a suferit, pe parcursul evoluţiei speciei, o mutaţie care a avut ca efect pierderea capacităţii proteinei Siglec-12 de a distinge dintre microbii periculoşi care au pătruns în organism şi cei nedăunători, prezenţi în organism, arată studiul realizat de cercetători de la Şcoala de Medicină a Universităţii California din San Diego şi de la Moores Cancer Center şi publicat luna aceasta în FASEB BioAdvances.
Genele nefuncţionale sunt de obicei eliminate din organism, iar producţia proteinelor asociate este stopată, însă gena Siglec-12 este încă prezentă la circa 30% dintre oameni – dar a dispărut de la majoritatea populaţiei.
“Nu a dispărut complet la nivelul populaţiei – se pare că această formă nefuncţională a proteinei Siglec-12 a circulat aleatoriu şi a devenit o slăbiciune pentru minoritatea din rândul populaţiei care încă o produce”, a explicat Ajit Varki, profesor la Şcoala de Medicină a Universităţii California din San Diego şi autor principal al studiului, citat de sciencedaily.com.
În urma analizei unui mare număr de ţesuturi canceroase, cercetătorii au ajuns la concluzia că persoanele care încă produc Siglec-12 au un risc de peste două ori mai mare de a dezvolta diverse forme de cancer decât persoanele care nu produc proteina.
Până recent, cercetătorii considerau că această genă nefuncţională nu are nicio relevanţă şi puţine studii au abordat Siglec-12.
Însă noul studiu arată că prezenţa proteinei este asociată cu un risc crescut de cancer. Astfel, peste 80% dintre ţesuturile de cancer colorectal analizate erau asociate cu prezenţa proteinei Siglec-12 – iar la pacienţii cu cancer şi proteina respectivă, perspectivele de evoluţie a bolii erau mult mai pesimiste decât la pacienţii fără Siglec-12.
“Aceste rezultate sugerează că partea minoritară a populaţiei care încă produce proteina are riscuri mult mai mari de a dezvolta cancere avansate”, a afirmat Nissi Varki, coautor al studiului.
Rezultatele au fost validate şi în studii preclinice realizate pe animale.
Autorii studiului consideră că rezultatele sunt relevante pentru că pot ajuta la îmbunătăţirea diagnosticului şi tratamentului pentru anumite forme de cancer.
Cercetătorii lucrează deja la dezvoltarea unui test de urină pentru detectarea prezenţei proteinei Siglec-12.
