Pe lângă celulele din rețeaua neuronală, creierul conține și alte tipuri de celule, cum ar fi celulele imunitare și celulele vasculare. Aceste celule diferite lucrează împreună pentru a menține o funcționare optimă a creierului. O echipă de la facultatea de medicină a universității Nagoya, din Japonia, a descoperit noi informații despre modul în care microglia, celulele imune rezidente în creier, colonizează creierul în timpul dezvoltării embrionare.
Deși se credea până acum că progenitorii eritromieloizi (PEM) se divizează fie în microglia, fie în macrofage, grupul a descoperit că macrofagele care intră în primordiul creierului (creierul în primul său stadiu de dezvoltare cunoscut) pot deveni microglia în stadii ulterioare de dezvoltare.
Aceste descoperiri demonstrează plasticitatea acestor celule și sugerează o nouă abordare pentru combaterea bolilor afectate de dezechilibrele microgliale, cum ar fi disfuncțiile creierului fetal.
Studiul a fost publicat în Cell Reports.
Cercetătorii spun că celulele imunitare și celulele vasculare lucrează împreună pentru a menține o funcționare optimă a creierului.
Dintre celulele imunitare ale creierului, microglia sunt importante pentru menținerea sănătății și a funcției sistemului nervos central.
În timpul dezvoltării embrionare, PEM se diferențiază într-o varietate de tipuri de celule, inclusiv macrofage și microglia.
S-a raportat anterior că segregarea PEM în aceste două tipuri de celule are loc de obicei la începutul dezvoltării embrionare în sacul vitelin.
Utilizând un sistem de imagistică intravitală nou realizat (presupune obținerea de imagini ale celulelor unui animal viu prin intermediul unei ferestre de imagistică care este implantată în țesutul animalului în timpul unei intervenții chirurgicale speciale) și metode de urmărire a celulelor, cercetările efectuate în colaborare cu universitățile Okayama, Kyushu și Freiburg, au demonstrat că microglia cerebrală nu numai că derivă din PEM, din sacul vitelin la începutul dezvoltării, dar și că este furnizată mai târziu, în timpul dezvoltării creierului, prin conversie din macrofage.
(Video: Cercetătorii au descoperit că macrofagele intraventriculare pot intra în peretele cerebral după colonizarea lor în creier, unde sunt transformate în microglia. Credit: Yuki Hattori (Departamentul de Anatomie și Biologie Celulară, Școala Superioară de Medicină, Universitatea din Nagoya)
Un tip de macrofag intraventricular, numit CD206+, care se găsește de-a lungul suprafeței interioare a peretelui cerebral, intră frecvent într-o zonă a creierului numită pallium în timpul dezvoltării embrionului.
Ulterior, aceste macrofage infiltrate se diferențiază în microglia ca răspuns la factorii de mediu înconjurători din creier.
Cercetătorii japonezi numesc asta „calea suplimentară” din creier care alimentează unele populații microgliale.
Pentru a-și confirma descoperirile, oamenii de știință au transplantat macrofage în ventriculele creierului.
Potrivit cercetătorilor, în mod surprinzător, celulele intraventriculare din apropierea peretelui cerebral și-au păstrat proprietățile de macrofage, în timp ce cele din pallium au dobândit caracteristici microgliale.
„Descoperirile noastre aruncă o lumină asupra posibilității ca diferențele în ceea ce privește căile de colonizare microglială sau momentul intrării în partea de pallium a creierului să se numere printre motivele diversității caracteristicilor microgliale”, a declarat prof. Yuki Hattor, din cadrul departamentului de anatomie și biologie celularăa facultății de medicină, a universității din Nagoya.
Potrivit profesorului, există mai multe populații de celule microgliale care pot fi distinse prin rutele lor de colonizare în creier.
Deși majoritatea microgliilor din creier colonizează creierul într-un stadiu foarte timpuriu ca celule microgliale, aproximativ o șesime din microglii derivă ulterior din macrofage, spune ea.
„Descoperirile noastre oferă soluții potențiale la probleme precum disfuncțiile creierului fetal”, continuă ea.
Recent, mai multe studii au raportat că o inflamație maternă crescută în timpul sarcinii este asociată cu apariția unor defecte psihologice ale creierului la urmași mai târziu, în dezvoltare.
Înțelegerea comportamentului microgliilor în stadiul fiziologic este importantă pentru a studia anomaliile acestora în starea inflamatorie și ar putea contribui la stabilirea unei platforme preventive și terapeutice unice, cred cercetătorii.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.