O echipă de cercetători americani a descoperit o nouă clasă de substanțe active, care combină efectul clasic al antibioticelor împotriva unei game largi de bacterii rezistente la medicamente cu stimularea răspunsului imunitar.
Astfel, un nou studiu publicat recent în Nature, arată că cercetătorii de la Institutul Wistar din Philadelphia, Statele Unite, au pornit de la o nouă strategie pentru a identifica molecule care să aibă un efect dublu împotriva bacteriilor periculoase pentru oameni.
Cercetătorii s-au concentrat pe o cale metabolică esențială pentru majoritatea bacteriilor, dar inexistentă la oameni, ceea ce reprezintă o țintă ideală pentru dezvoltarea de noi antibiotice.
Această cale, numită metil-D eritritol fosfat (MEP), este responsabilă de biosinteza izoprenoidelor, molecule necesare pentru supraviețuirea celulelor la cele mai multe bacterii patogene.
Astfel, cercetătorii au țintit enzima IspH, esențială pentru biosinteza izoprenoidelor la un număr mare de bacterii, pentru a bloca această cale și a ucide microbii.
În acest scop, ei au folosit modele computerizate pentru a analiza circa 7 milioane de susbstanțe active disponibile care să se lege de enzima țintită și au selecționat cele mai puternice molecule care inhibă funcția IspH.
Mulți dintre inhibitorii IspH existenți nu pot penetra în interiorul celulei bacteriene, însă cu ajutorul unor chimiști, cercetătorii au selectat inhibitori cu această capacitate.
Cercetătorii au demonstrat că inhibitorii IspH selectați au stimulat sistemul imunitar și au avut o activitate antibacteriană mai puternică decât cea a multor antibiotice performante existente, în testele realizate in vitro. În plus, moleculele testate nu sunt toxice pentru oameni.
“Am considerat că întărind sistemul imunitar pentru a ataca simultan bacteriile pe două fronturi scade riscul ca acestea săî dezvolte rezistență”, a explicat dr. Farokh Dotiwala, asistent la Centrul pentru Vaccinuri și Imunoterapie din cadrul Institutului Wistar, citat de sciencedaily.com.
Cercetătorii urmează să realizeze studii preclinice și clinice pentru a testa eficacitatea noilor molecule.
Antibioticele existente țintesc funcții esențiale ale bacteriilor, precum sinteza proteinelor, formarea membranei celulare sau căile metabolice.
Totuși, bacteriile pot dezvolta rezistență la antibiotice prin anumite mutații la nivelul elementelor-țintă pentru medicamentele folosite în prezent, anulând capacitatea antibioticelor de a le ucide.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) consideră că rezistența la antibiotice reprezintă una dintre primele zece amenințări la adresa sănătății pe plan mondial.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.