O nouă posibilă cauză a bolii Parkinson. Descoperirile ar putea duce la noi tratamente

O nouă posibilă cauză a bolii Parkinson. Descoperirile ar putea duce la noi tratamente
octombrie 03 13:01 2023
Articol scris de:
Timp citire articol: 4 minut(e)

Boala Parkinson este o afecțiune cronică ce afectează sistemul nervos central, ducând la simptome precum dificultăți de mers, tremurături, provocări cognitive și, în cele din urmă, demență. Boala afectează peste 10 milioane de persoane din întreaga lume. Deși în prezent nu există o terapie care să vindece boala, anumite tratamente medicale pot oferi o ameliorare a simptomelor sale. O descoperire semnificativă, publicată luni, face lumină asupra mecanismelor care stau la baza bolii Parkinson, oferind potențialul unor tratamente inovatoare în viitor.

Până de curând, cunoștințele asupra bolii Parkinson au fost destul de limitate, ceea ce, evident, a dus la opțiuni limitate de tratament și de gestionare a acestei afecțiuni debilitante.

Cunoștințele asupra acestei boli au gravitat în principal în jurul factorilor genetici responsabili pentru cazurile familiale, în timp ce factorii cauzali, prezenți la marea majoritate a persoanelor cu această boală au rămas necunoscuți.

Într-un nou studiu, publicat luni, în Molecular Psychiatry, cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au dezvăluit noi informații despre funcționarea creierului la pacienții cu Parkinson.

Profesorul Shohreh Issazadeh-Navikas, de la facultatea de sănătate și științe medicale a universității din Copenhaga (Danemarca) este cel care a condus această descoperire revoluționară.

„Pentru prima dată, putem arăta că mitocondriile, producătorii de energie vitală din celulele creierului, în special din neuroni, suferă leziuni, ceea ce duce la întreruperi în ADN-ul mitocondrial. Acest lucru inițiază și răspândește boala ca un incendiu sălbatic prin creier”, explică profesorul rezultatele studiului.

Descoperirile stabilesc că răspândirea materialului genetic deteriorat, ADN-ul mitocondrial, provoacă simptomele care amintesc de boala Parkinson și evoluția acesteia spre demență.

Mici fragmente de ADN mitocondrial răspândesc boala

Examinând atât creierul uman, cât și pe cel al șoarecilor, cercetătorii au descoperit că afectarea mitocondriilor din celulele creierului apare și se răspândește atunci când aceste celule au defecte în genele de răspuns antiviral.

Echipa daneză a căutat să înțeleagă de ce au apărut aceste daune și cum au contribuit la boală. Căutările lor au dus la o revelație remarcabilă.

„Mici fragmente de ADN din mitocondrii sunt eliberate în celulă. Atunci când aceste fragmente de ADN deteriorat scapă din mitocondrii, ele devin toxice pentru celulă, determinând celulele nervoase să expulzeze acest ADN mitocondrial toxic”, explică Shohreh Issazadeh-Navikas.

„Având în vedere natura interconectată a celulelor cerebrale, aceste fragmente toxice de ADN se răspândesc la celulele vecine și îndepărtate, la fel ca un incendiu necontrolat de pădure declanșat de un foc de tabără ocazional”, a precizat ea.

Un test de sânge pentru Parkinson

Cercetătoarea preconizează că acest studiu marchează pasul inițial spre o mai bună înțelegere a bolii și o bază pentru dezvoltarea de viitoare tratamente și diagnostice, precum și pentru măsurarea eficacității tratamentului pentru boala Parkinson.

Ea și-a exprimat, de asemenea, speranța că „detectarea ADN-ului mitocondrial deteriorat ar putea servi ca biomarker timpuriu pentru dezvoltarea bolii”.

Biomarkerii sunt indicatori obiectivi ai unor condiții medicale specifice observate la pacienți.

În timp ce unii biomarkeri sunt comuni, cum ar fi tensiunea arterială, temperatura corpului și indicele de masă corporală, alții oferă informații despre anumite boli, așa cum se întâmplă în cazul mutațiilor genetice sau cancerului, sau nivelului de zahăr din sânge, în cazul diabetului.

Identificarea unui biomarker pentru boala Parkinson ar fi o reușită semnificativă pentru îmbunătățirea tratamentelor viitoare.

„Ar putea fi posibil ca deteriorarea ADN-ului mitocondrial din celulele cerebrale să se scurgă din creier în sânge. Acest lucru ar face posibilă prelevarea unei mici mostre de sânge de la un pacient ca modalitate de diagnosticare timpurie sau pentru a stabili răspunsul favorabil la tratamentele viitoare”, spune prof. Issazadeh-Navikas.

Cercetătoarea are în vedere, de asemenea, posibilitatea detectării ADN-ului mitocondrial deteriorat în fluxul sanguin, ceea ce face posibilă diagnosticarea bolii sau evaluarea răspunsurilor la tratament printr-un simplu test de sânge.

Următorul efort al cercetătorilor danezi implică investigarea modului în care deteriorarea ADN-ului mitocondrial poate servi ca marker predictiv pentru diferite stadii și evoluții ale bolii.

„În plus, suntem dedicați explorării unor potențiale strategii terapeutice care vizează restabilirea funcției mitocondriale normale pentru a rectifica disfuncțiile mitocondriale implicate în Parkinson”, a mai menționat prof. Issazadeh-Navikas.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu