O persoană cu COVID-19 din cinci a avut sechele neurologice sau psihiatrice

O persoană cu COVID-19 din cinci a avut sechele neurologice sau psihiatrice
martie 21 09:00 2021 Timp citire articol: 4 minut(e)

Virusul Sars-Cov 2 produce efecte neurologice și psihiatrice directe sau intermediate prin procesul inflamator sau tratamentul administrat. Rata bolilor psihiatrice după COVID-19 este semnificativ mai mare decât după multe alte boli fizice. Potrivit Raportului extins privind efectele psihice asociate pandemiei, denumit sugestiv ,,Un an de pandemie”, 22,5% dintre pacienții cu COVID-19 au avut un diagnostic neuropsihiatric concomitent.

Echipa de psihiatrii și psihoterapeuți a Clinicii Hope a prezentat rezultatele studiului într-o dezbatere online, arătând că 1 din 5 pacienți cu COVID a avut sechele neurologice sau psihiatrice, principalele urmări fiind tulburările de concentrare și de memorie și cele anxioase.

SARS-CoV-2 produce simptome neurologice pe scară largă și adesea imprevizibile, variind de la anosmie la encefalită până la risc crescut de accident vascular cerebral.

,,Rata bolilor psihiatrice după COVID este semnificativ mai mare decât după multe alte boli fizice. Orice boală medicală poate declanșa o boală psihiatrică, deci a trebuit examinată măsura în care acesta este cazul COVID. Analiza unui grup de pacienți infectați cu COVID și am comparat rata bolilor psihiatrice cu cele consecutive altor boli. În 3 săptămâni după infecție, 1 din 4 sunt diagnosticați cu boli psihiatrice. Aceasta este cu aproximativ 50% mai mare până la de două ori mai mare decât pentru alte boli. Acest lucru arată că COVID-19 este asociat cu consecințe psihiatrice semnificativ mai mari decât majoritatea altor boli”, susțin autorii raportului.

Există mai multe mecanisme pe care oamenii de știință le suspectează când este vorba de aceste efecte:

  • orice infecție virală severă poate da simptome neuropsihiatrice ca encefalită sau delirium
  • o infecție cunoscută ca fiind gravă dă în mod firesc anxietate, tulburări de somn, îngrijorare până la atac de panică sau chiar depresie
  • virusul SARSCov -2 dă un sindrom inflamator sistemic, deci și unul cerebral și astfel poate explica numeroasele tulburări psihice asociate, de la tulburări cognitive și de memorie la psihoză
  • acest virus are și efecte directe, traversând membrana hemato-encefalică și distrugând neuroni direct. Replicarea virală rapidă, afectarea directă a celulelor și activarea sistemului imunitar și a mediatorilor inflamatori, inclusiv citokinele, sunt cauzele probabile ale simptomelor acute ale COVID-19 și pot explica sechelele pe termen lung ale infecției cu SARS-CoV-2.
  • persoanele cu infecție severă au nevoie de tratament cu corticosteroizi cu efecte psihiatrice cunoscute
  • ventilarea mecanică este însoțită uneori de efcte neurologie și psihiatrice.

Raportul arată care sunt principalele efecte neurologice și psihiatrice asociate infecției cu COVID-19: tulburări de concentrare, tulburări de memorie, anxietate și depresie, atac vascular cerebral, hemoragie cerebrală, mialgii, convulsii, delirium, tulburări psihotice, anosmie.

,,Felul în care țările lumii cercetează tulburările psihice în pandemie încă din prima zi este impresionant. Asociații precum Covid Mind sau UK Social Project sunt un model care ar fi necesar și în cercetarea psihologică românească”, a spus Lizica Groza, psihoterapeut și doctorand în psihologie, unul din inițiatorii acestui raport.

Un studiu publicat de Zhou și colab. (2020) a arătat că persoanele afectate de virus care s-au recuperat, au deficite în sarcinile de atenție susținută, o capacitate cognitivă care ne permite să menținem atenția concentrată pe o activitate pe o perioadă lungă de timp.

Rogers și colab. (2020) , într-o revizuire a 72 de studii, au constatat că 38,2% dintre pacienții cu COVID-19 au probleme de concentrare și atenție, iar 34% au probleme de memorie. Conform datelor analizate de acești autori, atenția și memoria sunt procesele cognitive cel mai frecvent modificate, în timp ce anxietatea și depresia sunt cele mai frecvente modificări emoționale.

Mai multe studii au sugerat că pacienții cu COVID-19 prezintă simptome de anxietate (inclusiv tulburare de stres posttraumatic), depresie și insomnie. Cei care au dezvoltat COVID-19 au avut un risc de două ori mai mare de a dezvolta o tulburare de dispoziție sau anxietate pentru prima dată, mai mare decât cea aferentă altor infecții sau spitalizări. Raportul mai reliefează că adulții peste 65 de ani cu COVID-19 au avut un risc de două până la trei ori mai mare pentru apariția demenței.

Raportul ,,Un an de pandemie” este singurul de acest fel din România și surprinde atât dimensiunea afectării psihice produsă de pandemie, cât și lipsa completă a intervențiilor la nivel național pe acest subiect, lipsa cercetării și finanțării în domeniu.

 

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu