Oamenii de știință au identificat o proteină care ajută virușii ce pot cauza cancer să se sustragă răspunsului imunitar
Cercetătorii au descoperit noi ținte terapeutice împotriva herpesvirusurilor asociat sarcomului Kaposi (KSHV) și Epstein-Barr (EBV).
Virusurile Epstein-Barr (EBV) și cele întâlnite în sarcomul Kaposi (KSHV) sunt de tip herpesvirus și au fost asociate cu mai multe tipuri de cancer.
Pentru prima dată, oamenii de știință de la facultatea de medicină a universității Carolina de Nord (UNC) au descoperit că acești viruși folosesc o proteină umană numită barieră la factorul de autointegrare 1 (BAF) pentru a eluda răspunsul nostru imunitar înnăscut, permițând virusurilor să se răspândească și să provoace boli.
Aceste descoperiri, publicate la începutul lunii februarie, în Nature Communications, sugerează că BAF și proteinele înrudite ar putea fi ținte terapeutice pentru a preveni răspândirea acestor virusuri și apariția unor forme de cancer, cum ar fi sarcomul Kaposi, limfomul non-Hodgkin, limfomul Hodgkin, boala Castleman multicentrică, carcinomul nazofaringian și cancerul gastric.
„Virușii se află într-o luptă constantă cu sistemul imunitar celular, inclusiv proteina GMP-AMP sintetază ciclică (cGAS), care se leagă de ADN-ul viral și sună alarma pentru a declanșa răspunsurile imune și a lupta împotriva invadatorilor virali”, a declarat autorul principal Blossom Damania, profesor emerit de microbiologie și imunologie și membru al Centrului de Cancer Lineberger Comprehensive.
„Am descoperit că KSHV și EBV folosesc o proteină diferită a celulei gazdă, BAF, pentru a împiedica cGAS să sune alarma”.
Virușii au evoluat alături de oameni timp de milioane de ani, așa că nu este surprinzător că au evoluat și trucuri pentru a eluda răspunsurile imunitare naturale sau înnăscute ale organismului. Descoperirea precisă a modului în care virușii fac acest lucru reprezintă baza pentru crearea de vaccinuri și terapii care să învingă aceste trucuri.
În cazul KSHV și EBV, expresia BAF este crescută în momentul infecției, ceea ce sugerează că acești viruși profită de această proteină a gazdei pentru a atenua răspunsul imunitar la infecție.
Într-o serie de experimente, laboratorul lui Damania a descoperit că proteina BAF contribuie la degradarea senzorului ADN, cGAS. Cu mai puțină proteină cGAS disponibilă în celula infectată pentru a detecta ADN-ul, celulele organizează răspunsuri imunitare mai slabe, ceea ce permite acestor două virusuri să se reproducă și să se răspândească mai eficient
.„Proteina BAF permite EBV și KSHV să se reactiveze din starea de latență, să se reproducă și să se înmulțească mai mult”, a declarat primul autor, Grant Broussard, student absolvent al programului de studii de genetică și biologie moleculară la UNC Lineberger.
„Studiul nostru evidențiază rolul proeminent pe care căile de detectare a ADN-ului, cum ar fi calea cGAS, îl joacă în controlul infecției virale”.
Autorii studiului au subliniat că întreruperea activității proteinei BAF prin terapii țintite ar putea reduce efectele sale imunosupresoare, limitând astfel replicarea acestor virusuri pentru a preveni răspândirea bolii.
Cercetătorii speră că împiedicarea ciclului litic va opri transmiterea acestor virusuri și va reduce și povara globală a cancerului asociată cu aceste două virusuri.
(Foto: Viruși (EBV și KSHV) care înconjoară celulele. Credit: Laboratorul Damania).
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.