O echipă de cercetători australieni a primit finanţare pentru a creşte celule cerebrale umane şi a le combina cu cipuri de siliciu. Fuzionarea celulelor cerebrale cu cipuri de calculator ar putea fi următoarea evoluţie a inteligenţei artificiale (AI).
Finanţarea, în valoare de peste 400.000 de dolari, a fost acordată în cadrul programului australian National Intelligence and Security Discovery Research Grants Program către o echipă condusă de cercetători de la Universitatea Monash, din Melbourne.
În cadrul proiectului, condus de profesorul asociat Adeel Razi, de la Institutul Turner pentru creier şi sănătate mintală, în colaborare cu Cortical Labs, un start-up din Melbourne, oamenii de ştiinţă vor creşte în laborator aproximativ 800.000 de celule cerebrale.
Ulterior, oamenii de ştiinţă vor „învăţa" aceste celule să îndeplinească sarcini orientate spre un obiectiv.
Scopul proiectului este de a crea "sistemul DishBrain", pentru a înţelege diversele mecanisme biologice care stau la baza învăţării continue de-a lungul vieţii.
Anul trecut, celulele cerebrale au intrat în centrul atenţiei după ce studiile au arătat că au capacitatea de a îndeplini sarcini simple într-un joc video.
Echipa speră că aceste capacităţi de învăţare continuă vor transforma învăţarea automată - o ramură a inteligenţei artificiale (AI).
Tehnologia devine din ce în ce mai relevantă în societate, jucând un rol în toate domeniile, de la maşinile care se conduc singure la dispozitivele portabile inteligente.
Potrivit profesorului Razi, activitatea programului de cercetare, care utilizează celule cerebrale cultivate în laborator încorporate pe cipuri de siliciu, „îmbină domeniile inteligenţei artificiale şi biologiei sintetice pentru a crea platforme biologice programabile".
„În viitor, această nouă capacitate tehnologică ar putea depăşi în cele din urmă performanţa hardware-ului existent, bazat exclusiv pe siliciu", a declarat prof. Razi, citat într-un comunicat al universităţii.
Rezultatele unei astfel de cercetări vor avea implicaţii semnificative în mai multe domenii, printre care robotica, automatizarea avansată, planificarea, interfeţele creier-maşină şi descoperirea de medicamente.
Acest proiect a obţinut finanţare deoarece următoarea generaţie de aplicaţii de învăţare automată, inclusiv maşinile care se conduc singure şi dronele autonome, „vor necesita un nou tip de inteligenţă a maşinilor, pentru ca acestea să fie capabile să înveţe pe tot parcursul vieţii lor".
Această învăţare continuă înseamnă că roboţii cu inteligenţă artificială vor fi capabili să dobândească noi competenţe fără a le compromite pe cele vechi.
De asemenea, se vor adapta la schimbări şi vor aplica tot ceea ce au învăţat la noi sarcini - devenind, în esenţă, o maşină independentă şi gânditoare.
„Vom folosi această finanţare pentru a dezvolta maşini AI mai bune, care să reproducă puterea de învăţare a acestor reţele neuronale biologice. Acest lucru ne va ajuta să creştem capacitatea hardware până la punctul în care acestea vor deveni un înlocuitor viabil pentru calculatoare", a menţionat profesorul Razi.
