O echipă de cercetători britanici a început să dezvolte vaccinuri drept asigurare împotriva unei noi pandemii provocate de o „boală X” necunoscută. Cercetările se desfășoară la laboratorul guvernamental de înaltă securitate din Wiltshire, în cadrul complexului de laboratoare Porton Down, la care participă o echipă de peste 200 de oameni de știință. Aceștia spun că riscul unor viitoare pandemii „este în creștere” la nivel mondial.
Echipa de oameni de știință britanici a întocmit o listă cu amenințarea virusurilor animale care pot infecta oamenii și care, în viitor, s-ar putea răspândi rapid în întreaga lume.
Nu se știe care dintre ele va reuși să pătrundă și să declanșeze următoarea pandemie, motiv pentru care este menționată doar ca „boala X”, potrivit unei echipe Sky News, care a fost escortată în jurul sitului administrat de Agenția de Securitate Sanitară (UKHSA), din Marea Britanie, pentru a vedea activitatea desfășurată în laboratoarele de înaltă securitate.
„Ceea ce încercăm să facem aici este să ne asigurăm că ne pregătim astfel încât, în cazul în care vom avea o nouă boală X, un nou agent patogen, să fi făcut cât mai mult din această muncă în avans”, a declarat profesor Jenny Harries, șefa UKHSA.
„Să sperăm că o putem preveni [o pandemie]. Dar dacă nu putem și trebuie să reacționăm, atunci am început deja să dezvoltăm vaccinuri și produse terapeutice pentru a o învinge”, a precizat ea.
Centrul de dezvoltare și evaluare a vaccinurilor de la Porton Down a fost extins pentru a prelua această activitate.
Inițial, acesta s-a concentrat pe Covid și pe testarea eficienței vaccinurilor împotriva noilor variante.
(Fotografie de arhivă a unui laborator de înaltă izolare la Porton Down. Credit: Sky Newx)
Dar oamenii de știință de la centru sunt acum implicați în monitorizarea mai multor agenți patogeni cu risc ridicat, inclusiv gripa aviară, mpox (fost variola maimuței) și hantavirusul, care se transmite la om de la rozătoare, și poate provoca mai multe boli infecțioase grave, printre care și febră hemoragică cu sindrom renal (HFRS).
Un prim succes timpuriu este primul vaccin din lume împotriva febrei hemoragice Crimeea-Congo, o boală care se răspândește prin căpușe și care are o rată de mortalitate de 30%.
Echipa tocmai a început testele clinice în fază incipientă, 24 de voluntari fiind așteptați să primească vaccinul.
Boala este din ce în ce mai frecventă în Europa, pe măsură ce temperaturile cresc la nivel global, iar unii călători s-au întors în Marea Britanie cu această boală infecțioasă.
Prof. Harries a declarat că schimbările climatice și demografice fac ca o altă pandemie să devină din ce în ce mai probabilă.
„Ceea ce vedem este un risc în creștere la nivel global”, a spus ea.
Potrivit omului de știință britanic, o parte a acestui fapt se datorează urbanizării, unde este posibil ca virusul să sară la oameni [care locuiesc în apropiere], așa cum s-a întâmplat în cazul gripei aviare.
Pe de altă parte, spune prof.Harries, situația se datorează și schimbărilor climatice, unde căpușele și țânțarii se mută în locuri unde înainte era frig și acum devine din ce în ce mai cald.
„Așadar, există o agendă de risc în creștere. Dar este una la care putem folosi cunoștințele noastre în mod activ pentru a preveni impactul uman”, a precizat ea.
În prezent, gripa aviară este considerată a fi cea mai probabilă amenințare pandemică.
Societatea Regală pentru Protecția Păsărilor spune că cel puțin 30.000 de păsări marine au murit în Marea Britanie în această vară, în timp ce o tulpină mai virulentă a virusului H5N1 s-a răspândit în întreaga lume.
Există, de asemenea, dovezi de răspândire limitată la unele mamifere, iar patru persoane care lucrează în ferme avicole din Marea Britanie au fost, de asemenea, testate pozitiv, dar au fost doar ușor afectate.
UKHSA a început să monitorizeze persoanele aflate în contact strâns cu păsările, pentru cazul în care virusul s-ar răspândi fără a provoca simptome.
Agenția face parte dintr-un efort global de dezvoltare a un vaccin în termen de 100 de zile de la recunoașterea unui nou agent patogen ca având potențial pandemic.
„Din punct de vedere istoric, acest lucru ar fi de neconceput”, spune prof. Harries. „În mod normal, ar fi durat cinci sau zece ani. Pentru Covid a fost vorba de aproximativ 360 de zile”.
„Este o ambiție foarte mare, dar pentru unele virusuri, este cu siguranță posibil”, a mai adăugat omul de știință britanic.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.