Numeroși oameni de știință britanici de top solicită dublarea limitei actuale de 14 zile pentru cercetarea embrionilor umani la 28 de zile, pentru a putea studia secretele neexplorate ale dezvoltării umane timpurii. Marea Britanie dezbate în prezent modul de reglementare a acestui tip de muncă de pionierat. Ridicarea interdicției ar putea duce la descoperiri științifice majore în ceea ce privește infertilitatea, avorturile spontane și malformațiile congenitale – și se pare că inițiativa ar putea avea sprijin din partea publicului.
Oamenii de știință din Regatul Unit ar vrea să modifice limita de 14 zile impusă de lege în privința cercetărilot pe embrioni umani și să o dubleze până la 28 de zile.
O cercetare recentă, realizată pe un focus grup de 70 de persoane, menită să asculte diverse opinii publice cu privire la acest subiect extrem de controversat, sugerează că opinia publică ar putea fi favorabilă acestei schimbări.
Finanțat în parte de organismul independent de cercetare și inovare al guvernului britanic, împreună cu Wellcome Trust, proiectul s-a desfășurat între lunile mai și iulie ale acestui an, și a pus întrebări etice și filozofice despre ideea de extindere a limitei experimentelor cu embrioni umani.
Grupul din spatele proiectului – Human Developmental Biology Initiative (HDBI) – afirmă că este un prim pas important într-o dezbatere mult mai lungă, care va fi inevitabil necesară în cazul în care normele juridice privind experimentele pe embrioni vor fi modificate.
Organizații precum Dreptul la viață UK/Right To Life UK și unele grupuri religioase din Marea Britanie se opun ferm experimentelor medicale pe embrioni umani.
„Embrionii umani nu ar trebui să fie niciodată supuși la experimente”, a declarat pentru BBC purtătorul de cuvânt al organizației Right To Life UK, Catherine Robinson.
Imagine microscopică a unui embrion uman la 7 zile după fertilizare. Nucleii sunt reprezentați în albastru, iar forma fiecărei celule este conturată în verde. Credit: Dr. Matteo Molè (Institutul Babraham)
Știința, de neoprit?
Inițiatorii proiectului spun că noua limită de 28 de zile ar permite examinarea mai amplă a primelor zile de viață și a proceselor de dezvoltare a unei noi vieți.
Ei spune că limita de 14 zile din Legea britanică privind fertilizarea umană și embriologia, care datează din 1990, a fost „întotdeauna o limită arbitrară”.
La acea vreme a existat un boom al studiilor de laborator privind tratamentele de fertilitate și dezvoltarea embrionară timpurie.
De atunci, știința a progresat considerabil, împingând limita duratei în care un embrion în curs de dezvoltare ar putea fi menținut în viață în mod viabil în laborator în scopuri de cercetare după fertilizare, dacă acest lucru ar fi permis din punct de vedere legal.
Unii susțin că regula celor 14 zile nu a fost niciodată menită să reprezinte o limită morală fermă pentru cercetarea embrionară, ci doar o limită de timp practică.
Ce se întâmplă cu exactitate după 14 zile de viață este oarecum un mister, deoarece cercetările pe embrioni umani nu au fost permise dincolo de ziua a 14-a.
Limita de 14 zile embrionare a fost propusă de Comitetul Warnock în 1984, nu la mult timp după nașterea lui Louise Brown, primul copil din lume născut prin fertilizare in vitro (FIV), în 1978.
După pragul de 14 zile încep să se formeze structuri mai complexe, pledează cercetătorii.
Experții știu, din alte cercetări efectuate pe animale și scanări ale femeilor însărcinate, că la patru săptămâni sau 28 de zile, inima se formează și începe să bată.
În acel moment, embrionul este încă mai mic decât un bob de orez și nu are un sistem nervos central funcțional care să simtă durerea, spun ei.
Experții susțin că extinderea ferestrei de cercetare a embrionilor la 28 de zile ar permite oamenilor de știință să studieze îndeaproape procesele vitale de dezvoltare care au loc în timpul a ceea ce se numește gastrulare – momentul când se stabilesc principalele blocuri de construcție a țesuturilor.
„Știm foarte puține lucruri după cele două săptămâni. Între două și cinci săptămâni ne confruntăm cu o cutie neagră”, explică dr. Peter Rugg-Gunn, conducătorul științific al HDBI.
Potrivit acestuia, a afla mai multe despre această etapă ar putea duce la îmbunătățiri în ceea ce privește ratele de succes ale fertilizării in vitro și cercetarea în domeniul unor boli precum spina bifida.
„Rata de succes a FIV este de 1 din patru. Adesea, eșuează după a doua săptămână de dezvoltare. Știm foarte puțin despre ceea ce contribuie la acest eșec în prezent”, a menționat el.
O structură timpurie importantă a embrionului, numită tub neural, care va forma creierul și coloana vertebrală, se închide în jurul a patru săptămâni.
Atunci când acest proces eșuează, bebelușii pot avea ceea ce se numește un defect al tubului neural, care include spina bifida, unde, în cea mai gravă formă, coloana vertebrală este expusă și poate fi deteriorată.
Observarea acestei închideri ar putea fi, de asemenea, o modalitate de a data embrionii de cercetare care se apropie de 28 de zile în laborator și care ar trebui apoi distruși, în cazul în care noua limită ar fi acceptată, spun oamenii de știință.
Persoanele care au luat parte la cercetarea HDBI au fost, de asemenea, întrebate ce părere au despre faptul că oamenii de știință ar putea dezvolta embrioni sintetici – embrioni creați din celule stem, nu din ovule și spermă.
Unii s-au opus din punct de vedere etic tuturor formelor de cercetare cu embrioni umani. Alții au cerut obținerea permisiunii de la caz la caz.
În prezent, Marea Britanie dezbate modul de reglementare a acestui tip de muncă de pionierat.
Experții juridici și etici din Regatul Unit elaborează un set de recomandări voluntare care ar urma să fie publicate înainte de sfârșitul anului.
În Marea Britanie există legi care împiedică utilizarea embrionilor sintetici pentru a crea copii.
Cercetătorii din alte țări, inclusiv China testează deja diferite modele de embrioni hibrizi umani pe animale.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.