Oamenii de știință au înregistrat semnale puternice în materia albă a creierului. „Nu știm ce înseamnă acest lucru”
Creierul uman este alcătuit din două tipuri de materie: corpurile celulelor nervoase (materie cenușie), care procesează senzațiile, controlează mișcările voluntare și permit vorbirea, învățarea și cunoașterea, și axonii (materie albă), care conectează celulele între ele și se proiectează în restul corpului.
Din punct de vedere istoric, oamenii de știință s-au concentrat asupra materiei cenușii din cortex, gândindu-se că acolo se află acțiunea, ignorând materia albă, deși aceasta reprezintă jumătate din creier.
Cercetătorii de la Universitatea americană Vanderbilt încearcă să schimbe această situație.
Timp de mai mulți ani, John Gore, directorul Institutului de Știință Imagistică, de la centrul medical al Universității Vanderbilt (VUMC), și colegii săi au folosit imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) pentru a detecta semnalele dependente de nivelul de oxigenare a sângelui (BOLD), un marker cheie al activității cerebrale, în materia albă.
În cel mai recent articol al lor, publicat la 12 octombrie în Proceedings of the National Academy of Sciences – PNAS, cercetătorii raportează că, atunci când persoanele cărora li se scanează creierul prin fMRI îndeplinesc o sarcină, cum ar fi mișcarea degetelor, semnalele BOLD cresc în materia albă din întregul creier.
„Nu știm ce înseamnă acest lucru”, a declarat primul autor al lucrării, Kurt Schilling, profesor asistent de cercetare în radiologie și științe radiologice la VUMC.
„Știm doar că se întâmplă ceva. Există cu adevărat un semnal puternic în materia albă”, notează omul de știință.
Potrivit profesorului, este important de urmărit acest lucru deoarece tulburări atât de diverse precum epilepsia și scleroza multiplă perturbă „conectivitatea” creierului. Acest lucru sugerează că ceva se întâmplă în materia albă.
Pentru a afla, cercetătorii vor continua să studieze modificările semnalelor din materia albă pe care le-au detectat anterior în schizofrenie, boala Alzheimer și alte tulburări cerebrale.
Prin studii pe animale și analize de țesuturi, ei speră, de asemenea, să determine baza biologică a acestor modificări.
În materia cenușie, semnalele BOLD reflectă o creștere a fluxului sanguin (și a oxigenului) ca răspuns la o activitate crescută a celulelor nervoase.
Poate că axonii, sau celulele gliale care mențin învelișul protector de mielină din jurul lor, folosesc, de asemenea, mai mult oxigen atunci când creierul „lucrează”. Sau poate că aceste semnale sunt cumva legate de ceea ce se întâmplă în materia cenușie.
Dar chiar dacă nu se întâmplă nimic biologic în materia albă, „tot se întâmplă ceva aici”, spune prof. Schilling.
„Semnalul se schimbă. Se schimbă în mod diferit în diferite căi ale materiei albe și este în toate căile materiei albe, ceea ce reprezintă o descoperire unică”, a precizat el.
Unul dintre motivele pentru care semnalele din materia albă au fost puțin studiate este faptul că au o energie mai mică decât semnalele din materia cenușie și, prin urmare, sunt mai greu de distins de „zgomotul” de fond al creierului.
Cercetătorii de la VUMC au crescut intensitatea raportului semnal/zgomot punând persoana al cărei creier era scanat să repete de mai multe ori o sarcină vizuală, verbală sau motorie, pentru a stabili o tendință și a realiza o medie a semnalului pe mai multe căi diferite de fibre de materie albă.
„Timp de 25 sau 30 de ani, am neglijat cealaltă jumătate a creierului”, spune prof. Schilling.
Unii cercetători nu numai că au ignorat semnalele de materie albă, dar le-au eliminat din rapoartele lor privind funcționarea creierului, spun autorii de la universitatea americană Vanderbilt.
Recentele constatări sugerează că multe studii fMRI „nu numai că pot subestima adevărata amploare a activării creierului, dar, de asemenea, pot pierde informații cheie din semnalul RMN”, au concluzionat cercetătorii.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.