OMS clarifică ce este un agent patogen care se poate răspândi prin aer, după pandemia de Covid, pentru a permite măsuri mai bune de prevenire a răspândirii în cazul unor boli existente și a viitoarelor ameninţări pandemice

OMS clarifică ce este un agent patogen care se poate răspândi prin aer, după pandemia de Covid, pentru a permite măsuri mai bune de prevenire a răspândirii în cazul unor boli existente și a viitoarelor ameninţări pandemice
aprilie 19 11:29 2024
Articol scris de:
Timp citire articol: 7 minut(e)

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi aproximativ 500 de experţi au convenit pentru prima dată ce înseamnă ca o boală să se răspândească prin aer, în încercarea de a evita confuzia de la începutul pandemiei de Covid-19.

OMS a extins definiția agenților patogeni aeropurtați – cum ar fi SARS-CoV-2 care provoacă Covid-19, gripa și rujeola – pentru a include momentul în care picăturile respiratorii se răspândesc în aer și când ajung pe o persoană, indiferent de mărimea picăturii.

Noul raport își propune să elimine confuzia legată de modul în care „se descrie transmiterea prin aer a agenților patogeni care pot provoca infecții la om”, potrivit OMS.

Agenţia de sănătate a ONU cu sediul la Geneva a publicat joi un document tehnic pe această temă, indicând că este primul pas spre a găsi o modalitate mai bună de prevenire a acestui tip de transmitere, atât pentru bolile existente, cum ar fi rujeola, cât şi pentru viitoarele ameninţări pandemice.

Expresia „transmitere prin aer” poate fi utilizată pentru boli infecţioase în care tipul principal de transmitere implică agentul patogen care se transmite prin aer sau este suspendat în aer pentru a descrie momentul în care particulele respiratorii infecțioase devin aeropurtate și se răspândesc, în conformitate cu alţi termeni precum boli „transmise prin apă”, care sunt înţelese în diferite discipline şi de către public. Subcategoriile de „transmitere prin aer” și „depunere directă” pot fi ambele încadrate în această expresie generală, potrivit raportului tehnic al OMS publicat joi.

Astfel, potrivit documentului, „transmiterea pe calea aerului” se referă la momentul în care particule respiratorii infecțioase sunt expulzate în aer, de exemplu în urma tusei sau strănutului, și pătrund în tractul respirator al unei alte persoane care le inhalează, potrivit OMS.

Subcategoria „depunere directă” se referă la situațiile în care particulele respiratorii infecțioase expulzate în aer aterizează direct pe gura, nasul sau ochii unei alte persoane, putând provoca infecții.

Acești descriptori pot implica particule „pe un spectru de dimensiuni” care pot fi expulzate atât pe distanțe scurte, cât și pe distanțe lungi, potrivit OMS. Asta înseamnă că nu există un prag sau o limită de dimensiune a particulelor atunci când se utilizează terminologia actualizată.

Aproape 500 de experţi au contribuit la definiţie, inclusiv fizicieni, profesionişti din domeniul sănătăţii publice şi ingineri, dintre care mulţi au fost în dezacord cu privire la subiect în trecut.

„Acest raport este important pentru că va permite o comunicare mai bună și mai clară cu publicul cu privire la transmiterea agenților patogeni și la modul în care se poate reduce riscul de transmitere”, a declarat joi,pentru CNN, Linsey Marr, cercetător în domeniul aerosolilor și profesor la Virginia Tech, care este membru al grupului de consultare din spatele noului raport.

În primele zile ale Covid-19 în 2020, aproximativ 200 de oameni de ştiinţă specialişti în aerosoli s-au plâns public că OMS nu a avertizat oamenii cu privire la riscul că virusul s-ar putea răspândi prin aer. Acest lucru a condus la un accent excesiv pe măsuri precum spălarea mâinilor pentru a opri virusul, mai degrabă decât să se concentreze pe ventilaţie, au spus ei.

„Înainte de acest raport, o înțelegere defectuoasă a transmiterii bolilor infecțioase prin aer a cauzat o mulțime de comunicări greșite cu privire la modul în care virusul care provoacă boala Covid-19 a fost transmis și la modul în care oamenii ar putea să se protejeze cel mai bine. De exemplu, ștergerea cumpărăturilor nu a fost o bună utilizare a timpului pentru luarea măsurilor de protecție”, a declarat Marr.

Agențiile de sănătate publică au ezitat să folosească cuvântul „transmis prin aer” din cauza diferențelor de înțelegere între experți cu privire la ceea ce înseamnă acest cuvânt, a precizat ea.

Specialiștii speră că acest raport va permite comunicatorilor din domeniul sănătății publice să folosească cuvântul „transmis prin aer”, „deoarece este cel mai simplu și mai clar mod de a explica unei persoane obișnuite cum ar putea fi transmisă o boală”, a mai menționat ea.

Raportul OMS precizează că noua terminologie pentru agenții patogeni aeropurtați este în concordanță cu modul în care pot fi descrise alte boli, cum ar fi „transmise prin apă” sau „transmise prin sânge” (cum sunt HIV sau hepatita).

Terminologia din noul raport îi poate ajuta pe oamenii de știință din toate disciplinele să ajungă la un acord și la o mai mare claritate în descrierea agenților patogeni care se transmit prin aer, a declarat joi Jeremy Farrar, cercetător șef al OMS, într-o declarație video.

Nevoia unui astfel de consens a devenit evidentă în momentul de vârf al pandemiei Covid-19.

El a declarat într-un interviu că noua definiţie este mai mult decât Covid, și a adăugat că la începutul pandemiei exista o lipsă de dovezi disponibile şi experţii, inclusiv OMS, au acţionat cu „bună-credinţă”. În acel moment, Farrar era şeful organizaţiei de caritate Wellcome Trust şi a consiliat guvernul britanic cu privire la pandemie.

În timpul pandemiei, au fost folosiți diverși termeni în moduri diferite pentru a descrie felul în care coronavirusul se putea răspândi, provocând multă confuzie – termeni precum transmitere pe calea aerului, transmitere prin aer sau transmitere prin aerosoli.

„Am putut vedea cu toții că diferitele discipline descriau lucrurile în moduri diferite. Oameni din toate aceste expertize științifice foloseau limbaje diferite și, prin urmare, într-un fel, vorbeau unii pe lângă alții, în loc să lucreze împreună”, a declarat Farrar.

În aceeași perioadă, un grup de oameni de știință a îndemnat OMS să fie mai deschisă în ceea ce privește probabilitatea ca oamenii să poată contracta virusul din picăturile care plutesc în aer.

Dacă noul raport al OMS ar fi fost în vigoare înainte de pandemia Covid-19, „oficialii din domeniul sănătății publice ar fi putut descrie transmiterea ca fiind ‘pe calea aerului’ și să fi recomandat imediat purtarea măștilor medicale, fapt ce ar fi subliniat importanța unei bune ventilații în interior și ar fi redus accentul pus pe distanțare și spălarea mâinilor”, a declarat Marr.

„Particulele respiratorii există într-un continuum larg de dimensiuni și totuși, timp de decenii, am folosit o limită de 5-10 microni, sub care particulele erau considerate aerosoli și peste care erau considerate picături”, a declarat joi Justman, care nu a fost implicată în noul raport al OMS.

Raportul recomandă să nu se mai folosească o dimensiune limită.

Noul raport „reprezintă o îmbunătățire”, deoarece clarifică într-o oarecare măsură terminologia care a fost folosită timp de mulți ani pentru a descrie transmiterea prin aer a particulelor mai mari și mai mici, spun specialiștii comentând noile clarificări ale Raportului OMS.

În cazul virusului care provoacă Covid-19, „unele agenții și oameni de știință au crezut în mod eronat că răspândirea se face doar prin picături, care nu călătoresc la fel de departe ca particulele mai mici. A fost nevoie de ceva timp pentru a recunoaște că ambele pot permite transmiterea. Acest lucru este probabil valabil pentru majoritatea, probabil pentru toate virusurile respiratorii, deși specificul poate varia”, a declarat pentru CNN un alt specialist, care nu a fost implicat în noul raport al OMS.

Potrivit acestuia, „Au existat multe eșecuri în abordarea pandemiei, ar fi fost util să existe o mai mare claritate, dar nu cred că ar fi făcut o mare diferență în general”, a precizat acesta. „I-ar fi ajutat pe oameni să se protejeze mai bine, dar oricum nu aveam la dispoziție echipamente de protecție personală adecvate”.

  Citește mai multe despre:
  Categorii:
scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu