Ritmul circadian nu guvernează doar programul de somn, ci poate avea un impact şi asupra dezvoltării, diagnosticării şi tratamentului cancerului, potrivit unui studiu privind metastazele.
Într-o analiză publicată vineri, în revista Trends in Cell Biology, cercetătorii pun în discuţie rolul ritmurilor circadiene în progresia şi răspândirea tumorilor şi descriu cum s-ar putea stabili mai bine momentul în care pacienţii sunt testaţi pentru cancer şi când primesc terapii pentru a îmbunătăţi acurateţea diagnosticului şi succesul tratamentului.
„Ritmul circadian guvernează majoritatea funcţiilor celulare implicate în progresia cancerului şi, prin urmare, exploatarea sa deschide noi direcţii promiţătoare în lupta împotriva metastazelor", scriu autorii, specialişti în oncologie moleculară, Zoi Diamantopoulou, Ana Gvozdenovic şi Nicola Aceto de la ETH Zurich din Elveţia.
Ritmurile circadiene ajută organismul să sincronizeze diferite sarcini pe parcursul zilei, inclusiv expresia genelor, funcţia imunitară şi repararea celulelor.
Se cunoaşte de multă vreme că ritmurile circadiene perturbate în mod cronic - de exemplu, ca urmare a unui somn neregulat, a unui decalaj orar sau a muncii în schimburi - pot predispune la o serie de probleme de sănătate, inclusiv la cancer.
Lucrări mai recente au arătat că ritmurile circadiene nu sunt implicate doar în apariţia tumorilor, ci guvernează şi progresia cancerului şi metastazele, adică colonizarea unor situsuri secundare din organism.
Metastazele reprezintă principala cauză de deces la pacienţii cu cancer. Pentru ca metastazele să se producă, celulele trebuie să se desprindă de tumora primară, să intre în fluxul sanguin şi apoi să se deplaseze şi să se infiltreze într-un nou organ.
Studiile au arătat că rata la care celulele canceroase se desprind de tumora primară şi intră în fluxul sanguin oscilează ritmic pe parcursul zilei, dar momentul acestui ritm diferă în funcţie de tipurile de cancer.
De exemplu, cancerul de sân are mai multe şanse de a face metastaze pe timp de noapte, în timp ce dormim, în timp ce cancerul de prostată şi mielomul multiplu ating vârful în alte momente ale zilei.
Autorii susţin că aceste informaţii ar putea fi valorificate atunci când se administrează chimioterapii şi imunoterapii pentru a ţinti celulele tumorale la momentul optim.
Practica de a administra medicamente şi imunoterapii la anumite momente ale zilei este cunoscută sub numele de cronoterapie.
„Formarea de metastaze bazată pe ritmul circadian ar trebui privită ca o oportunitate de a interveni în cel mai oportun şi eficient mod", scriu autorii.
Cronoterapia promite să fie o opţiune terapeutică alternativă valoroasă în lupta împotriva cancerului, menţionează ei.
Studiile clinice au arătat că cronoterapia poate reduce severitatea efectelor secundare resimţite de pacienţi şi poate avea, de asemenea, un impact asupra eficienţei tratamentului.
De exemplu, autorii descriu un studiu recent în care pacienţii cu melanom care au primit medicamente imunoterapeutice înainte de ora 16:30 au avut de aproape două ori mai multe şanse de supravieţuire decât pacienţii care au primit tratamentul mai târziu în cursul zilei.
Momentul optim variază în funcţie de diferitele tipuri de cancer şi terapii, iar autorii notează, de asemenea, că beneficiile clinice ale cronoterapiei ar putea fi afectate de factori precum sexul şi fondul genetic al pacientului.
Cunoaşterea ritmurilor circadiene ale celulelor canceroase ar putea ajuta, de asemenea, la diagnosticarea cancerului.
Celulele canceroase produc proteine în ritmuri diferite pe parcursul zilei, iar unele dintre aceste proteine sunt folosite ca markeri moleculari de diagnosticare.
Astfel, s-ar putea reduce şansele de a diagnostica greşit un pacient prin colectarea şi testarea biopsiilor în momentul din zi în care concentraţia acestor proteine este cea mai mare, menţionează oamenii de ştiinţă.
Ei spun că este nevoie de o mai bună înţelegere a mecanicii acestor procese pentru a se cunoaşte pe deplin potenţialul pe plan clinic.
Definirea momentului controlat de ritmul circadian al proliferării şi eliberării celulelor tumorale circulante în sânge în alte tipuri de cancer poate ajuta la identificarea ferestrei temporale optime pentru administrarea terapiei, concluzionează autorii.
