Pacienţii din România cu accident vascular cerebral, afectați de lipsa centrelor de neurorecuperare

Pacienţii din România cu accident vascular cerebral, afectați de lipsa centrelor de neurorecuperare
noiembrie 28 17:00 2021 Timp citire articol: 6 minut(e)

La nivel mondial, AVC constituie cea de-a treia cauză a deceselor înregistrate, după bolile cardiovasculare şi cancer. În fiecare an se înregistrează în Europa un milion de Accidente Vasculare Cerebrale (AVC), iar România este plasată, potrivit ultimelor statistici, în primele trei ţări europene în ceea ce priveşte incidenţa crescută a bolilor cerebrovasculare, precum şi mortalitatea de cauză cerebrovasculară. Din păcate, românii cu AVC sunt afectați de lipsa centrelor de neurorecuperare, după cum au atras atenția medicii neurologi în cadrul celui de-al 17-lea Congres al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN).

Peste 1.000 de participanți și-au dat întâlnire online astăzi la cel al-17-lea Congres al SSNN de la Cluj Napoca. Medici rezidenți, medici specialiști, medici primari și cadre didactice universitare din 16 țări: Egipt, Pfilipine, Turcia, Republica Moldova, Ucraina, Uzbekistan, Rusia, Kazahstan, SUA, Germania, Israel, Coreea de Sud, Marea Britanie, Austria, Italia și România discută despre cele mai noi cercetări științifice medicale din domeniul neurologiei.

Care vor fi, în anul 2030, metodele terapeutice în ceea ce privește reabilitarea pacienților care au suferit un Accident Vascular Cerebral? Cum se poate integra un nou dispozitiv de stimulare neurologică, bazat pe interfața creier-computer, în reducerea semnificativă a dizabilităților generate de apariția unui Accident Vascular Cerebral? Ce abordări inovative sunt prezentate în Ghidul Academiei Europene de Neurologie și al Federației Europene a Societăților de Neuroreabilitare privind suportul farmacologic în reabilitarea motorie precoce după un accident vascular cerebral ischemic acut? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările care își vor găsi răspunsul în cadrul reuniunii științifice internaționale de la Cluj-Napoca.

Peste 17 milioane de cazuri noi de AVC sunt depistate anual în întreaga lume. Aproximativ 60% dintre aceşti pacienţi decedează, iar ceilalți rămân cu diverse grade de dizabilitate permanentă, conform ultimei raportări a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Accidentul Vascular Cerebral (AVC) a accentuat în ultima decadă evoluții barometrice îngrijorătoare în rândul populației globului, determinând oamenii de știință să amplifice dezvoltarea conceptelor de prevenție, al diagnosticării rapide, al tratamentelor inovative și, în special, cel al neurorecuperării.

România înregistrează cea mai mare mortalitate prin AVC din Europa (21,64%), la nivel național fiind a doua cauză de deces, după bolile cardiovasculare. Prevalenta AVC în România este de 0,1% pentru grupa de vârstă sub 40 ani, 1,8% pentru grupa de vârstă 40-55 ani, 4,3% pentru grupa de vârstă 55-70 ani şi 13,9% la vârsta de peste 70 de ani.

Chiar dacă în urmă cu doi ani s-a reușit extinderea unităților medicale speciale (de la 10 la 43) privind tratarea în regim de urgență, prin tromboliză a pacienților care au suferit un AVC, lipsa centrelor de neurorecuperare a acestora continuă să reprezinte o mare problemă la nivel național.

Accidentul Vascular Cerebral este o afecțiune cronică și implică o monitorizare riguroasă după evenimentul acut, impunându-se totodată un amplu program de reabilitare neurologică. În mod ideal, serviciile de reabilitare sunt furnizate de o echipă multidisciplinară de asistență medicală cu pregătire în neurologie, aistență medicală de reabilitare, terapie ocupațională și terapie de limbaj. Aceste echipe sunt coordonate, în baza unor competențe aprobate și a unor protocoale medicale riguroase de către medici neurologi specializați în reabilitare. Acestora li se adaugă lucrătorii sociali, psihologi, psihiatrii, consilieri, fizioterapeuți și asistenți medicali specializați în reabilitare.

,,Procesul de recuperare neurologică este unul complex, iar finalizarea sa din punct de vedere formal, care în principiu durează 3-4 luni de la producerea unui AVC, nu ar trebui să însemne sfârșitul procesului de reabilitare a pacientului”, a precizat prof. dr. Dafin Mureșanu, preşedintele SSNN şi al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNRS).

Acesta a adăugat că ,,interesul central al cercetătorilor științifici, precum și cel al factorilor de decizie constă în necesitatea unei mai bune înțelegeri a impactului neurorecuperării care diferă din punct de vedere al rezultatelor, de la un pacient la altul.”

Supraviețuitorii unui AVC pot urma un astfel de program începând din perioada spitalizării, la domiciliu sau în centre speciale de recuperare. O problemă existentă la nivel naţional, cu care se confruntă pacienţii care au suferit de Accident Vascular Cerebral este dată de lipsa centrelor de recuperare neurologică.

O alta pe care a semnalat-o dr. Ștefăniță Dima într-un interviu video acordat 360medical.ro este aceea a faptului că nu există o rețea națională de centre de excelență, care să trateze patologiile vasculare.

,,Pe locul 2 ca mortalitate sunt bolile cerebrovasculare, neurovasculare. Undeva la egalitate cu neurovascularul este patologia oncologică. Iar la ora asta patologia oncologică se leagă foarte mult de vasele de sânge. Prin vasele de sânge care hrănesc tumorile noi mergem cu microcatetere și injectăm niște substanțe cu care otrăvim tumora respectivă și după aia stopăm vasele și tumora diminuează mult în dimensiuni, dacă nu chiar dispare”, a spus specialistul în neuroradiologie intervențională.

Recomandările medicilor neurologi privind prevenirea apariției AVC

  • Modificarea stilului de viață, în care să predomine activitatea fizică, aceasta fiind dublată de o activitate intelectuală adecvată preferințelor fiecărui individ, evitându-se tot mai mult, și pe cât posibil stresul psihosocial.
  • Alegerea unei alimentații corespunzătoare și echilibrate care să ne mențină la o greutate corporală optimă ( evitarea grăsimilor saturate, a dulciurilor concentrate, a aditivilor alimentari și conservanților, dar cu o pondere crescută a vegetalelor proaspete care conțin și o cantitate crescută de fibre vegetale.
  • Evitarea fumatului sau renuntarea la fumat, dupa caz.
  • Somnul pe timpul nopții trebuie să fie cât mai constant respectat
  • Identificarea și tratarea promptă și constantă a tuturor factorilor de risc vasculari și metabolici:
  • Tensiunea arterială crescută să fie controlată periodic începând chiar din perioada adolescenței;
  • Depistarea dislipidemiilor și corectarea promptă și constantă a acestora
  • Depistarea valorilor glicemice crescute și corectarea controlată a acestora;
  • Depistarea și tratarea bolilor cardiace care pot evolua independent,
  • Depistarea și terapia adecvată a oricăror altor anomalii biologice care pot crește riscul vascular.

Trebuie spus că persoanele care au COVID-19 se confruntă cu un risc mai mare de-a face AVC. Peste 20.000 de adulți americani spitalizați cu COVID-19 între ianuarie și noiembrie 2020 au fost observați de către cercetătorii Universității din Washington, iar concluzia a fost că riscul de accident vascular cerebral al acestora era mai mare decât în cazul pacienților cu alte tipuri de infecții, inclusiv gripa.

În cazul celor care deja au suferit un AVC, activitatea fizică zilnică este extrem de benefică. Oamenii de știință canadieni au descoperit că supraviețuitorii accidentelor vasculare cerebrale care trăiesc în comunitate și petrec 3 până la 4 ore pe săptămână mergând pe jos sau grădinărind sau mergând cu bicicleta timp de 2 până la 3 ore pe săptămână, au un risc de deces cu 54% mai mic din orice cauză.

 

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu