O scrisoare de intenție privind un parteneriat public-privat pentru prevenirea bolilor cardiovasculare a fost semnată miercuri la Cluj-Napoca între reprezentanții a două spitale publice din oraș și cei ai unei companii farmaceutice, sub patronajul Universitații de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu”.
Parteneriatul a fost încheiat între compania Novartis, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca și Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca.
“De peste 140 de ani, Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca și-a adus contribuția la îmbunătățirea sănătății populatiei, formând zeci de generații de medici valoroși și devotați profesiunii alese. Valorile noastre fundamentale, excelență și grijă pentru omul bolnav sunt impregnate în munca noastră de zi cu zi, așadar suntem parte a acestui proiect, care vine în sprijinul pacienților cu boli cardiovasculare”, a declarat rectorul UMF Cluj, prof. univ. dr. Anca Dana Buzoianu, citată într-un comunicat al universității.
În cadrul acestui proiect-pilot, care se va derula pe o perioada de 12 luni, vor fi identificate și implementate o serie de intervenții de management medical, în cadrul spitalelor, pentru îmbunătățirea îngrijirilor de sănătate oferite pacienților cu un risc foarte ridicat de boli cardiovasculare, mai ales a celor care au primit deja un diagnostic principal de boală cardiovasculară aterosclerotică sau au suferit în trecut un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral.
“Această inițiativă urmărește testarea și validarea unor intervenții de management medical, care în viitor ar putea fi extinse la nivel național, pentru a îmbunătăți gestionarea factorilor de risc ai bolilor cardiovasculare și atingerea țintelor LDL-C”, a declarat managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Claudia Gherman.
În România, bolile cardiovasculare reprezintă prima cauză de deces, cu o pondere de aproape 60% din totalul deceselor, ocupând locul 1 în morbiditatea spitalizată.
Atât boala cardiacă ischemică, cât și accidentul vascular cerebral (AVC) sunt responsabile pentru mai mult de 34% din totalul deceselor. Rata mortalității cauzate de cardiopatia ischemică este de aproape 3 ori mai mare în România decât media UE.
“Furnizarea de date fiabile și instrumente utile pentru medici, pacienți, spitale și administratorii sistemului de sănătate, ar putea fi un pilon important pentru un viitor plan național de boli cardiovasculare, reflectând inițiativele de la nivelul comunității UE, dar și pentru noi toți, cei care îngrijim zilnic persoane cu boli cardiovasculare cărora dorim să le oferim standarde europene”, a declarat managerul Spitalului Clinic de Recuperare din Cluj- Napoca, dr. Sanda Patrichi.
În 2019, peste 145.000 de persoane și-au pierdut viața din cauza bolilor cardiovasculare în România. Astfel, în fiecare an, România pierde, în termeni de populație, un oraș comparabil cu Piteștiul din cauza bolilor cardiovasculare.
O analiză în timp real realizată de worldlifeexpectancy.com arată că, în anii de pandemie 2020-2021, bolile coronariene și AVC-ul au continuat să rămână principalele cauze de deces în România, în ciuda Covid-19, în timp ce decesele legate de Covid-19 s-au plasat pe poziția a treia.
“Bolile cardiovasculare sunt ca un tsunami care se apropie. Îmbătrânirea populației, combinată cu stilul de viață actual al tinerilor pot contribui la o creștere și mai mare a incidenței acestor afecțiuni în viitor, dacă nu se iau măsuri imediate”, a declarat directorul general al Novartis Pharma Services România, Bahadir Pakis.
“Prin urmare, bolile cardiovasculare ar trebui gestionate diferit; nu ca o boală cronică «normală», ci ca o problemă de sănătate publică ce se poate agrava în viitor. De aceea, pe lângă intervențiile de management medical, acest proiect va include și o componentă importantă de informare a pacienților cu privire la boală și riscurile asociate”, a completat managerul.
Colsterolul LDL crescut este un factor de risc major pentru dezvoltarea bolii cardiovasculare aterosclerotice.
Dovezile actuale sugerează că nivelul crescut al colesterolului LDL este factorul de risc cel mai ușor de modificat în sens pozitiv.
Totuși, doar 33% dintre toți pacienții care au urmat tratamente pentru scăderea nivelului lipidelor au atins obiectivele recomandate pentru nivelul colesterolului LDL.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.